Pământuri rare. Mircea Coșea: România ar putea intra într-o altă categorie de state

”În tot ceea ce înseamnă istoria industriei în Europa, toate articolele de specialitate, toate analizele vorbesc despre o schimbare de epocă: trecerea de la fier la metale rare. Revoluția industrială începută în Anglia s-a bazat pe utilizarea fierului, adică a fontei, a oțelului, tot ceea ce a însemnat oțeluri speciale, după aceea aluminiu, cupru. 

Acum se trece, conform estimărilor, la o altă epocă în care industria modernă și societatea modernă nu poate să avanseze fără utilizarea acestor metale sau pământuri rare, cum se numesc. Ele sunt vreo 17 și sunt extrem de folosite în tot ceea ce înseamnă tehnică modernă, mai ales informatică, aviație, armament, baterii. Sunt metale foarte utile”, a ținut să sublinieze, de la bun început interlocutorul DCBusiness. 

Un grup select

De precizat că există un grup select de 34 de materii prime critice, din care 17 sunt considerate materii prime strategice. Litiul, spre exemplu, se folosește, alături de cobalt şi nichel pentru vehiculele electrice, borul este utilizat pentru turbinele eoliene, magneziul pentru industrii cu valoare adăugată mare cum sunt cea aerospaţială, auto sau de apărare, iar grafitul este esenţial pentru mobilitatea electrică. 

Cine deține, câștigă 

Problema este, a pus punctul pe ”i” profesorul Coșea, ”că aceste pământuri rare sunt destul de scumpe, pentru că nu se găsesc în concentrate, sunt dispersate în alte zăcăminte și este nevoie de o procedură destul de complicată de separare. De aici și problema foarte importată pentru noi, pentru că cine deține aceste pământuri rare, poate câștiga foarte mult. 

Mai aproape sau mai departe de noi 

Deocamdată, pe harta acestor rezerve se situează China, dar încep să apară și în alte părți”, a adăugat profesorul de economie. Iar în acest sens poate fi menționată Norvegia care a anunțat recent descoperirea unui uriaș zăcământ de litiu, poate cel mai mare din Europa. Sau, mai aproape de noi, Serbia a redeschis dosarul închis într-un sertar strategic de vreo doi ani, al unui zăcământ tot de litiu, pe care intenționează să-l exploateze împreună cu o companie străină, dar în condiții mult mai bune pentru Belgrad.

La Roșia Montană nu doar aurul a contat 

Din câte s-a vorbit despre Roșia Montană, a continuat profesorul Mircea Coșea, ”se pare că ceea ce era importantă acolo nu era în primul rând aurul, ci tocmai aceste pământuri sau metale rare. Deci, deocamdată, din studiile care se fac, România s-ar situa pe o poziție foarte bună, pentru că ar exista nu doar zăcăminte terestre, dar și pe fundul Mării Negre, unde sunt depozite de astfel de materiale. Dacă România avea, nu neapărat foarte mulți bani, ci strategia, viziunea politică de a începe să se orienteze cu prioritate spre aceste materii prime ar fi extraordinar de bine, pentru că avem de unde să le luăm și rezultatele ar fi foarte bune nu doar din punctul de vedere al vânzărilor, ci și din punctul de vedere al localizării în România a unor ramuri de producție moderne, precum baterii, IT, aviație și așa mai departe. 

O mentalitate care lipsește, deocamdată

Totul ține de un concept, totul ține de mentalitate pe care, deocamdată, nu o văd. Și anume ca politica economică românească să se bazeze pe perspective, pe viitor. Și anume să vedem lucrurile în așa fel, încât să fim foarte atenți din ce putem în viitor să tragem foloase. Rămâne resursa minerală, pe primul loc, oricum înaintea resursei energetice, pentru că resursa energetică nu este de lungă durată. Chiar dacă reușim, până la urmă să scoatem gazul din Marea Neagră, el are o viață relativ scurtă și ca energie este mai puțin important, el fiind mai mult pentru industria chimică. 

Participarea noastră să fie prioritară 

Rămân, prin urmare, resursele minerale, pe care le avem din abundență și agricultura. Și aici se pun două probleme mari: cum le folosim. În primul rând, este nevoie de o politică foarte națională - să nu deranjeze termenul - în legătură cu folosirea pământurilor rare. Acest lucru înseamnă să nu ne mai pierdem în fel de fel de concesionări într-o parte și în alta, așa cum am făcut, din păcate, cu resursa de cupru, care este și ea foarte valoroasă. Să încercăm să le exploatăm pe baze naționale, cu participare străină, desigur, dar cea românească să fie prioritară.

Punct de atragere a capitalului străin 

În al doilea rând, trebuie să folosim aceste resurse ca un punct de atragere a capitalului străin în România pentru dezvoltarea unor facilități de prelucrare și a unor industrii moderne din evoluția verde și digitalizare. Și încă un aspect care mi se pare esențial, respectiv o viziune pe termen lung în legătură cu agricultura, care înseamnă un program național extins de irigații. România intră într-un climat cald pe termen lung, cu deșertificarea în sudul țării. Ca atare, fără irigații, tot ce înseamnă potențial agricol în România se va reduce brusc, în 10-25 de ani. 

Trebuie corectat 

Iar cu metalele rare, dacă am avea un program de termen lung, România ar putea intra în categoria țărilor deținătoare, prelucrătoare și exportatoare de aceste produse. Depinde însă dacă mai este cineva astăzi capabil în România să se mai gândească și la ziua de mâine, nu doar la ziua alegerilor, dacă am avea, de asemenea, o politică fiscală în stare să încurajeze investițiile și nu să le descurajeze și dacă vom avea un comportament foarte puternic, determinat, ca în relațiile cu capitalul străin să păstrăm prioritatea. În caz contrar, resursele se duc, le vom vinde altora. Din acest punct de vedere, viitorul pare destul de incert și trebuie să fie corectat”, a concluzionat profesorul Coșea în interviul acordat DCBusiness. 

Unde se găsesc aceste metale rare în România

- Bismut: la Baia de Arieș (Alba) ar exista bismut într-o cantitate de 2.000 de grame pe tonă. Dar și la Baia Sprie, Brusturi, Nistru, Rodna, Băiuț și Valea Blaznei. Bismutul este utilizat în industrie la obţinerea aliajelor cu temperatura de topire joasă, în industria. Sărurile sunt folosite în medicină și cosmetică. De asemenea, aliajele de bismut au câștigat popularitate ca înlocuitori ai plumbului.

- Germaniu: Baia de Arieș - 12 grame/tonă, Zlatna – 33 grame/tonă, Bucium - 12 grame/tonă, Barza - 13 grame pe tonă și Roșia Montană - 16 grame/tonă. Germaniul metalic este utilizat ca și semiconductor în tranzistori, precum și alte dispozitive electronice.

- Staniu: Tarnița, Bocșa, Valea Morii - Barza și Nistru

- Beriliu: Teregova - Caraș-Severin

- Litiu: Munții Lotrului, Vanadiu (Munții Pădurea Craiului)

- Cobalt: Bălan, Fundu Moldovei, Bocșa, Moldova Nouă

- Galiu: Bălan, Rodna, Săcărâmb

- Magneziu: Budureasa - Bihor)

Compania canadiană Leading Edge Materials, specializată în exploatarea mineralelor și metalelor rare și care deține în Suedia una dintre cele mai mari mine de grafit din lume, a convenit intrarea pe piața românească prin preluarea a 51% din capitalul firmei locale LEM Resources SRL. Leading Edge Materials vrea să înființeze, împreună cu un partener român, o societate mixtă în vederea explorării unor potențiale zăcăminte de cobalt și litiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.