Pe masa Guvernului: bani din fondul de rezervă, autostrăzi și protecția populației
Pe masa Executivului se află...
Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a descoperit un mecanism complex de fraudă fiscală în valoare de peste 55 milioane lei, construit de un grup de patru firme controlate de persoane aflate în relații de rudenie. Schema includea facturi fictive, rambursări ilegale de TVA și tranzacții false, de la servicii de curățenie stradală până la materiale de construcții și echipamente medicale.
În urma verificărilor, inspectorii antifraudă au reușit să blocheze rambursări ilegale de TVA de 19 milioane lei și au dispus măsuri de recuperare a prejudiciului total estimat la peste 55 milioane lei.
Cum funcționa circuitul fictiv
Potrivit raportului ANAF, schema era alcătuită din patru societăți comerciale, trei dintre ele fiind administrate de rude ale beneficiarului principal al fraudei. Aceste firme intermediare emiteau facturi false către societatea principală, pentru operațiuni care în realitate nu existau:
Entitatea nr. 1 a emis facturi de 292,7 milioane lei pentru presupuse servicii de „curățenie stradală și întreținere a spațiilor verzi”, cu un TVA aferent de 46,7 milioane lei.
Entitatea nr. 2 a emis facturi de 10 milioane lei pentru materiale de construcții, cu TVA de 1,6 milioane lei.
Entitatea nr. 3 a emis facturi de 22,7 milioane lei pentru materiale și echipamente medicale, cu TVA de 3,6 milioane lei.
Societatea beneficiară deducea apoi TVA-ul aferent acestor achiziții fictive, solicitând rambursări de la bugetul de stat. În total, TVA-ul dedus ilegal a depășit 46 milioane lei.
Servicii inexistente, la prețuri de lux
Inspectorii antifraudă au descoperit că firma beneficiară a înregistrat peste 200 milioane lei de stornări după declanșarea controalelor, invocând „servicii neefectuate”. Totuși, facturi în valoare de 83 milioane lei au rămas active, acoperind așa-zise servicii de curățenie stradală prestate de 56–240 de persoane lunar, plătite la un preț absurd — peste 10.000 de euro pe om/lună + TVA.
„Societatea nu avea nici contracte pentru prestarea unor astfel de servicii, nici venituri aferente acestora”, arată raportul DGAF. Beneficiarii finali menționați în documente ar fi fost unități administrativ-teritoriale din București, însă verificările au arătat că aceste servicii nu au existat.
Citește și: Cazul Micula: Înalta Curte dă dreptate Fiscului în recuperarea ajutorului de stat
Facturi refăcute pentru imobilul patronului și clinica familiei
Ancheta a mai scos la iveală că firmele implicate au simulat vânzări de materiale de construcții și echipamente medicale pentru a acoperi alte tranzacții din trecut.
Materialele de construcții fuseseră folosite anterior pentru ridicarea unui imobil deținut de administratorul societății beneficiare.
Echipamentele medicale fuseseră livrate în realitate către o clinică administrată de rudele acestuia, între 2019–2021.
În 2023, aceleași bunuri au fost refacturate fictiv către societatea principală, deși procesul-verbal de recepție al lucrărilor era datat noiembrie 2022.
De asemenea, valoarea materialelor a fost mărită artificial cu peste 15 milioane lei, în condițiile în care valoarea reală a lucrărilor era de doar 1,17 milioane lei.
Transferuri de bani către familie și cheltuieli de lux
După obținerea rambursărilor de TVA, firma principală a transferat 20,7 milioane lei către tatăl administratorului, sub pretextul achiziției unor părți sociale, urmate de retragerea sumelor în numerar.
Inspectorii au identificat și plăți personale de peste 1,5 milioane lei din conturile firmelor implicate, pentru excursii externe, genți, haine, parfumuri și ceasuri de lux.
Măsuri asigurătorii și anchetă extinsă
Pentru recuperarea prejudiciului, ANAF a instituit măsuri asigurătorii asupra tuturor activelor identificate, inclusiv imobile, conturi și bunuri de valoare. Investigațiile continuă și vizează alte firme și persoane implicate în circuitul fraudulos.
„Direcția Generală Antifraudă Fiscală continuă verificările pentru identificarea întregii rețele și recuperarea sumelor datorate bugetului de stat”, au transmis oficialii ANAF.
Fenomen în creștere
Cazul evidențiază un tipar tot mai frecvent în fraudele de TVA — utilizarea de relații de rudenie între administratori și tranzacții fictive între firme controlate din umbră, care permit deducerea și rambursarea nelegală a taxelor.
Pe fondul intensificării controalelor DGAF și al monitorizării electronice a facturilor prin e-Factura, ANAF a reușit să blocheze doar în 2025 zeci de rambursări nejustificate de TVA, cu un impact total de peste 200 milioane lei la bugetul de stat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Pe masa Executivului se află...
Fiscul clarifică tratamentul...
BNR avertizează că un document fals care poartă sigla...
ANAF schimbă regulile pentru...
Românii cheltuiesc tot mai mult...
Patru firme înrudite au creat un circuit economic fals...
Zi mixtă pentru moneda...
Majorarea taxelor nu a fost o...
Sfârșitul „războiului” Epic vs....
Curtea Constituțională a...
Bursele asiatice și americane...
Firmele din România se...
Înmatriculările auto au crescut...
Prețurile producției...
Cel mai mare furnizor global de...
Libia revine în prim-planul energetic: noi descoperiri...
Agricultura se dovedeşte a fi...
Banca Naţională a României...
Mesaj ferm cu privire la...