În Legea pensiilor scrie că soțul supraviețuitor poate beneficia de pensia de urmaș la decesul unuia dintre cei doi parteneri de viață, dacă este îndeplinită condiția duratei minime a căsătoriei, care este de cel puțin 10 ani.

Atenție însă că decizia Curții Constituționale a României stabilește că, pentru îndeplinirea acestei condiții, nu pot fi luați în calcul și anii de concubinaj la stabilirea dreptului la pensia de urmaș.

Dar ce este, de fapt, pensia de urmaș? Potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, această formă de venit ”se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii”.

Condiția de bază pentru ca soțul supraviețuitor să aibă dreptul la pensie de urmaș pe toată durata vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, în cazul decesului partenerului, este ca durata căsătoriei să fi fost de cel puțin 15 ani.

Totuși, soțul supraviețuitor are dreptul la pensia de urmaș și în cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin zece ani. 

În aceste situații, adică în cazul căsătoriilor cu durata între zece și 15 ani, valoarea pensiei de urmaș cuvenită soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

În plus, soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.

De asemenea, soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare din salarii sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.

În cazul în care nu este îndeplinită condiția duratei minime a căsătoriei, soțul supraviețuitor beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de șase luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri salariale sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.

Pensia de urmaș se stabilește, după caz, fie din pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat, fie din pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

După cum notează, în context, publicația Avocatnet, conform Legii pensiilor, valoarea pensiei de urmaș se stabilește procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent uneia dintre pensiile de mai sus, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:

- 50% - pentru un singur urmaș;

- 75% - pentru doi urmași;

- 100% - pentru trei sau mai mulți urmași.

În cazul modificării numărului de urmași, pensia se recalculează luând în calcul regulile de mai sus. Pe de altă parte, copiii au dreptul la pensie de urmaș până la vârsta de 16 ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani sau pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile amintite.

Citește și Cumulul pensiei cu alte venituri. Ce este și ce nu este permis

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.