PIB-ul a crescut sub așteptări în primele trei luni ale anului. Bugetul, construit pe o creștere de 3,8%

Pe serie ajustată sezonier, creşterea economiei a fost de 1,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

"Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul I 2024, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul IV 2023, publicată în comunicatul de presă nr. 86 din 9 aprilie 2023. Astfel: rezultatele trimestrului I 2023, comparativ cu trimestrul IV 2022, au fost revizuite de la 99,2% la 99,8%; rezultatele trimestrului II 2023, comparativ cu trimestrul I 2023, au fost revizuite de la 101,4% la 101,0%; rezultatele trimestrului III 2023, comparativ cu trimestrul II 2023, au fost revizuite de la 101,0% la 100,9%; rezultatele trimestrului IV 2023, comparativ cu trimestrul III 2023, au fost revizuite de la 99,5% la 99,4%", pecizează INS printr-un comunicat.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat, miercuri dimineaţa, că nu şi-a modificat estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024 şi avertizează că principala vulnerabilitate rămâne poziţia fiscală.

Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, potrivit raportului "World Economic Outlook", publicat în aprilie.

Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creştere economică de 3,4%.

Rezultatul slab al României vine în contextul în care estul UE se confruntă cu slăbiciunea industriei sale în fața cererii scăzute din partea partenerilor săi occidentali, notează Bloomberg.

Așteptările erau ca economia să își revină puternic, deoarece guvernul premierului Marcel Ciolacu crește cheltuielile de infrastructură și majorează salariile pentru a atrage alegătorii înaintea celor patru runde de alegeri din acest an, mai notează publicația.

La fel ca restul regiunii, Polonia și România se bazează în mare măsură pe Germania și pe alți mari membri ai zonei euro ca principali parteneri comerciali. Potrivit datelor publicate anterior, creșterea economică s-a accelerat în Ungaria și a rămas moderată și în Republica Cehă.

Este posibil ca regiunea să fie nevoită acum să se mulțumească cu o expansiune mai slabă în trimestrele următoare, deoarece sectoarele de producție de pe întregul continent rămân foarte fragile, în ciuda unor semne de îmbunătățire a încrederii investitorilor.

Unii economiști și-au redus așteptările privind creșterea economică a Poloniei în primul trimestru, după ce producția industrială a țării a scăzut cel mai mult în aproape un an, iar vânzările cu amănuntul au ratat estimările în luna martie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.