Qatar vrea să devină cel mai important producător de hidrogen

Qatar intenționează să construiască o uzină de 1 miliard de dolari pentru a produce amoniac albastru, un compus chimic ce poate fi transformat în hidrogen de către țările care doresc să își reducă emisiile de carbon.

Deși acest proiect se află în fază incipientă, se așteaptă ca piața mondială a amoniacului să crească, deoarece acesta poate fi transportat și transformat în hidrogen, considerat un combustibil curat, deoarece nu produce dioxid de carbon. Amoniacul poate fi, de asemenea, ars pentru a produce electricitate sau poate fi utilizat ca îngrășământ.

QatarEnergy a semnat acorduri cu Industries Qatar QSC și cu filiala sa, Qatar Fertiliser Co. pentru a dezvolta o așa-numită uzină de amoniac albastru, care va putea produce până la 1,2 milioane de tone pe an, a declarat miercuri ministrul Energiei și directorul general al QatarEnergy în cadrul unei ceremonii la Doha.

ThyssenKrupp AG din Germania și Consolidated Contractors Co. din Grecia au primit contractul pentru uzina denumită "Amoniac-7", a precizat QatarEnergy într-un comunicat.

Pentru a obține amoniac, hidrogenul este combinat cu azot. Atunci când hidrogenul este extras din gazele naturale, iar dioxidul de carbon produs secundar este capturat, amoniacul rezultat este considerat "albastru".

Aproximativ 1,5 milioane de tone de dioxid de carbon vor fi captate în procesul de fabricare a amoniacului pe an, odată ce uzina de amoniac albastru va începe să funcționeze în primul trimestru al anului 2026, potrivit comunicatului. Qatar își propune să își dezvolte instalațiile de captare și stocare a carbonului astfel încât să poată capta până la 11 milioane de tone de dioxid de carbon pe an până în 2035.

În timp ce Grindeanu vorbeşte de trenuri pe hidrogen, România are de modernizat peste 1.000 de kilometri de cale ferată

În timp ce Sorin Grindeanu anunţă că România va cumpăra, prin PNRR, trenuri cu hidrogen, infrastructura feroviară a ţării noastre este... la pământ nu doar la propriu ci şi la figurat.

Primele trenuri pe hidrogen din România vor circula, printre altele, spre Pitești, Curtea de Argeș, Târgoviște și Craiova, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Infrastructură încă nu există, dar e „în proiect”. Grindeanu a fost întrebat, luni seara, despre achiziția celor 12 automotoare și pe ce rute vor circula.

„Finanțarea e din PNRR, aproape un miliard de euro și rutele sunt spre aeroport (Otopeni - n.r.), spre Pitești, Curtea de Argeș, Târgoviște și Craiova și mai este tren cu hidrogen în zona Banatului, spre Reșița”, a răspuns ministrul Transporturilor.

Întrebat, mai departe, la Antena 3, dacă avem deja infrastructura pentru aceste trenuri, Grindeanu a răspuns că nu: „sunt în proiect și sunt finanțate prin PNRR. S-a trecut de etapa importantă de avizare în Comitetul Tehnico - Economic al Ministerului Transporturilor”. Ministerul Transporturilor a avizat achiziția a 12 trenuri cu hidrogen.

Între timp... 

România are de modernizat peste o mie de kilometri de infrastructură feroviară, în timp ce Polonia, cu o lungime traseelor feroviare nu cu mult mai mare decât a României, a reuşit să reabiliteze mai mult de 1.500 de kilometri cu fonduri europene, într-un singur exerciţiu bugetar european, arată datele raportului "Să luăm trenul. Renaşterea călătoriilor cu trenul într-o Românie europeană", realizat de Asociaţia 2Celsius, în cadrul proiectului Europe on Rail.

Conform documentului, prezentat vineri înt-un workshop de specialitate online, calea ferată reprezintă cel mai eficient mod de transport în prezent şi contribuie cu doar 1,5% din emisiile de CO2 din Uniunea Europeană provenite din sectorul transporturilor, cu o cotă de piaţă de 8,5%.

"Pentru a plasa datele în context, 27% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE-28 au provenit din sectorul transporturilor, conform Agenţiei Europene de Mediu (2019). Datorită trenurilor electrice alimentate cu energie regenerabilă, este posibil să se prevadă călătorii şi transport aproape carbon zero. Însă nu este vorba doar de emisiile de CO2. Externalităţile negative (efectele negative care nu sunt internalizate în preţul plătit de utilizator, cum ar fi poluarea aerului, dar şi accidentele ori congestionarea) transportului feroviar reprezintă doar 2% din costul extern al transportului în Europa", notează realizatorul raportului, Raul Cazan, preşedintele Asociaţiei 2Celsius.

Potrivit sursei citate, un studiu realizat de Comisia Europeană în martie 2018 menţiona faptul că dintre cele 365 de legături transnaţionale existente în Europa, mai puţin de jumătate (49%) erau funcţionale pentru transportul de pasageri. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.