Raportul DESI 2022: România bate pasul pe loc la competențe digitale, în timp ce alții fac progrese

România este în continuare pe ultimul loc la digitalizare. Surprinzător sau nu, dar ceea ce trebuie să îngrijoreze este că, în timp ce țara noastră bate pasul pe loc, alții progresează. Chiar și vecina noastră Bulgaria avansează, în timp ce Polonia si Grecia au avut cel mai pronuntat avans in clasament in ultimii 5 ani.

”România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). Este important de remarcat faptul că creșterea sa anuală relativă este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre. 

Țara a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține locurile fruntașe în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4). O schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce privește competențele digitale este esențială pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competențele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC”, se spune în Raportul DESI 2022, care poate fi consultat AICI.

Ce spun responsabilii români 

„Locul 27, acolo suntem. Ultimul loc din Uniunea Europeană, pe indicele DESI și pe mulți dintre sub-indicii care compun acest scor nefericit pentru România, sigur consecința multor alegeri întârziate, dar e important să privim înainte", a spus ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja în videoconferința Digitalizarea României, organizată de ziarul Bursa.

Invitat recent la o dezbatere pe tema digitalizării organizată de trustul DCMedia, George Agafiței, consilier de Stat, Cancelaria Prim-Ministrului, a fost rugat să spună care este strategia Guvernului pentru a remedia situația, pentru că, deși suntem o foarte mare pepinieră de IT-iști, avem creiere luminate multe, foarte multe, iar marile companii se bat să le atragă în curtea lor, în mod paradoxal, la capitolul digitalizare stăm așa cum stăm, adică pe ultimul loc. 

”Așa este, aveți dreptate, în România trăim un paradox pe digitalizare, deși avem cea mai rapidă viteză de internet din Europa, poate chiar din lume, un sector de IT care înseamnă 7% din PIB. În același timp, avem zone extinse din țară care nu au acoperire de internet și avem o problemă cu alfabetizarea digitală. De aceea, politicile guvernamentale au văzut în digitalizarea României una dintre principalele priorități pentru viitorul apropiat”, a spus Agafiței, precizând că există întâlniri cu mediul de afaceri pe această temă. ”Una cu o companie foarte mare din domeniul IT la nivel global, a doua a fost cu o companie din telecomunicații. Ambele și-au manifestat intereseul pentru ceea ce înseamnă România din punctul de vedere al digitalizării. Suntem la un început bun. Nu excelăm, dar suntem la un început bun”, a declarat consilierul de stat. 

Despre DESI

Începând din 2014, Comisia Europeană a monitorizat progresele înregistrate de statele membre în domeniul digital și a publicat rapoarte anuale privind Indicele economiei și societății digitale (DESI). În fiecare an, rapoartele includ profiluri de țară, care ajută statele membre să identifice domeniile de acțiune prioritară, precum și capitole tematice care oferă o analiză la nivelul UE în principalele domenii de politică digitală. Indicele DESI clasifică statele membre în funcție de nivelul lor de digitalizare și analizează progresele relative înregistrate de acestea în ultimii cinci ani, ținând seama de punctul lor de plecare.

Comisia a ajustat DESI pentru a-l alinia la cele patru puncte cardinale prevăzute în propunerea Comisiei de decizie de instituire a programului „Calea către deceniul digital”, aflată în prezent în stadiu de negociere de către Parlamentul European și Consiliu. Propunerea stabilește obiective la nivelul UE care trebuie atinse până în 2030 pentru a realiza o transformare digitală cuprinzătoare și durabilă în toate sectoarele economiei. Dintre indicatorii DESI 2022, 11 măsoară obiectivele stabilite în deceniul digital.

În viitor, DESI va fi aliniat și mai îndeaproape la deceniul digital, pentru a se asigura că toate obiectivele sunt discutate în rapoarte. În prezent, digitalizarea în UE nu este uniformă, deși există semne de convergență. În timp ce liderii au rămas aceeași, un grup substanțial de state membre se grupează în jurul mediei UE. Este important de remarcat faptul că majoritatea statelor membre care au avut un nivel mai scăzut de digitalizare în urmă cu cinci ani progresează într-un ritm mai rapid decât restul statelor, ceea ce indică o convergență generală în domeniul digital în UE.

Atingerea obiectivelor deceniului digital depinde de efortul colectiv al tuturor. Fiecare stat membru va contribui la acest obiectiv ambițios pornind dintr-un punct diferit, determinat de resurse, avantaje comparative și alți factori relevanți, cum ar fi dimensiunea populației, nivelul de dezvoltare al economiei și domeniile de specializare. De exemplu, statele membre cu economii dezvoltate sau populații numeroase vor trebui să obțină rezultate bune pentru a permite Europei în ansamblu să atingă obiectivele până în 2030. Liderii din domeniul digital vor trebui să progreseze în continuare pentru a deveni lideri în domeniul digitalizării la nivel mondial, în timp ce toate eforturile de digitalizareale statelor membre vor fi determinate de nevoile lor economice și societale.

Punctajele DESI și clasamentele din anii anteriori sunt recalculate pentru toate statele membre pentru a reflecta modificările datelor subiacente. Pentru informații suplimentare, a se vedea site-ul web al DESI. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.