Rata inflației, revizuită. Adrian Negrescu: ”Mugur Isărescu pare cu spatele la zid”

”Mugur Isărescu pare cu spatele la zid. Ne vorbește de diminuarea inflației, de rezultatele BNR, omițând însă să ne spună că mare parte din ,,scăderea’’ inflației este doar o problemă de statistică, având în vedere că, în acest an, vom raporta creșterile de prețuri la iureșul inflaționist din 2022”, a spus analistul economic. 

De ce nu s-a mirat atunci?

Da, a continuat Adrian Negrescu, ”vom sta mai bine decât anul trecut în excel-uri, dar în realitate prețurile vor continua să crească. Nu înțeleg de ce abia acum Mugur Isărescu vorbește cu subiect și predicat despre ineficiența măsurilor luate de guvern. Anul trecut, când statul dădea undă verde creșterilor spectaculoase de prețuri din energie, la firmele de stat, de ce nu a intervenit. De ce nu s-a ,,mirat’’ și atunci de faptul că Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgazul – firme ale statului român - au crescut prețurile la energie și gaze din pix, peste noapte, și au adus această inflație uriașă care a distrus puterea de cumpărare și a trimis o mulțime de firme în insolvență?

BNR nu mai are spațiu de manevră

Pare că BNR este cu spatele la zid și nu mai are spațiu de manevră. Dovadă că a înghețat dobânda cheie, înțelegând faptul că dublarea costului cu ratele va duce economia în recesiune”, a apreciat analistul. 
 
În opinia lui, ”poate că Mugur Isărescu ar trebui să facă o vizită la Palatul Victoria și să le propună celor de acolo să facă ceva concret pentru a limita efectele crizei spre care ne îndreptăm. Da, vom arăta bine în exceluri, vom avea creștere economică și în 2023, dar în realitate economia va fi și mai vlăguită, iar oamenii vor trăi din ce în ce mai rău.

Adevărata poveste a crizei

În rest, statisticile spun adevărata poveste a crizei – Băncile din România au devenit, pe fondul inflației și a creșterilor de dobândă, cele mai profitabile din UE, de trei ori mai profitabile decât băncile din Germania și Franța, a subliniat Adrian Negrescu.

Pentru asta îi plătim

Întrebat, în altă ordine de idei, despre reabilitarea clădirilor cu bulină roșie, discuție care s-a reaprins în spațiul public pe fondul valului de cutremure înregistrat în vestul României, analistul a amintit că, ”în 30 de ani, în București, au fost reabilitate numai 30 de imobile. Acesta este nivelul ,,performanței’’ autorităților. Ce puteam face? În primul rând să respectăm legea. Pentru că pentru asta îi plătim”, a declarat analistul.

Iată o soluție pentru bulinele roșii 

”Soluția, din punctul meu de vedere, ar fi să dăm posibilitatea asociațiilor de proprietari să își angajeze firme specializate în reabilitatea clădirilor, a rețelelor de gaze, apa și curent, iar statul să șuștină acest demers macar parțial, prin banii din PNRR sau din alte fonduri UE, a continuat Adrian Negrescu.

El crede că ”nu vom rezolva problema decât daca vom lasă asociațiilor posibilitatea de a-și reabilita blocurile cu fonduri nerambursabile sau credite garantate de stat. Restul sunt povesti, cum am mai auzit în ultimii 30 de ani.

Mai e o soluție. Să punem preoții să iasă la slujbe și procesiuni anti cutremur. La fel că în cazul secetei, să apelam la ,,soluția'' divină.

Citește și Adrian Negrescu: ”Prima Casă”, misiune imposibilă pentru români

”În condițiile în care prea puțini români câștigă acești bani, gândiți vă că venitul mediu net pe cap de locuitor, potrivit datelor de la Statistică, e undeva pe la 2.660 de lei, e aproape imposibil să te încadrezi cel puțin în anul 2023 la un credit prin Prima Casă, mai ales că cei care accesează aceste credite sunt în general oamenii la început de drum, tineri care au salarii mici și care își doresc să aibă o casă. Rolul statului, ajutorul statului din această perspectivă este unul inutil și imposibil de aplicat în actualele condiții bancare”. .....

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.