România, printre ţările UE cu cele mai scăzute costuri orare ale forţei de muncă
Autor: DCBusiness Team | 08 dec 2022, 13:19
Eurostat: Bulgaria, România şi Ungaria, cele mai scăzute costuri orare ale forţei de muncă în UE.

Costul orar mediu al forţei de muncă în UE era de 28,9 euro în 2020, iar cele mai scăzute costuri orare ale forţei de muncă, exprimate în euro, se înregistrau în Bulgaria şi România, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE, cele mai ridicate costuri orare ale forţei de muncă, exprimate în euro, se înregistrau în 2020 în Luxemburg (47,7 euro), Danemarca (45,7 euro) şi Belgia (40,5 euro), iar cele mai scăzute în Bulgaria (6,6 euro), România (8,2 euro) şi Ungaria (9,8 euro).

Cel mai ridicat nivel, înregistrat în Luxemburg, este de 7,3 ori mai ridicat decât cel mai scăzut nivel, din Bulgaria, în timp ce în 2016 cel mai ridicat nivel, înregistrat în Danemarca, era de 9,5 ori mai ridicat decât cel mai scăzut nivel, din Bulgaria.

Disparităţile sunt semnificativ mai reduse când vine vorba de costul orar mediu al forţei de muncă exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS). Acest indicator variază de la 11,9 în Bulgaria la 36,1 în Luxemburg.

 

Vezi şi: CNIPMMR susţine că a fost întotdeauna pentru îmbunătăţirea dialogului social,dar în condiţii echitabile pentru patronate şi sindicate

 

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a susţinut întotdeauna îmbunătăţirea dialogului social şi a cadrului legal pentru dezvoltarea negocierilor colective, dar în condiţii echitabile pentru patronate şi sindicate, aşa cum este şi corect într-o democraţie normală, a susţinut, joi, într-o conferinţă de presă, secretarul general al organizaţiei, Sterică Fudulea.

"De multe ori vedem în spaţiul public mesaje de genul 'patronii nu vor să crească salariul minim pe economie' sau 'patronii nu vor să întocmească contracte colective de muncă'. Nimic mai fals! Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România a susţinut întotdeauna îmbunătăţirea dialogului social şi a cadrului legal pentru dezvoltarea negocierilor colective, dar în condiţii echitabile pentru patronate şi sindicate, aşa cum este, de altfel, şi corect într-o democraţie normală. Noi am susţinut întotdeauna ca patronii să aibă dreptul de a se asocia în mai multe patronate pentru susţinerea intereselor specifice, lucru care se regăseşte în articolul 64 alineatul 5 din noua lege, unde se specifică clar că un patron poate fi afiliat la mai multe patronate, conform obiectelor de activitate înregistrate în Registrul comerţului pentru a-şi proteja interesele specifice fiecărui domeniu de activitate. Prin această prevedere este asigurată libertatea de asociere pentru apărarea intereselor fiecărui întreprinzător. Ce introduce noua Lege a dialogului social? Introduce termenul de sectoare de negociere colectivă care sunt definite ca acele sectoare ale economiei naţionale în care partenerii sociali convin să negocieze colectiv, care se stabilesc de Consiliul Naţional Tripartit şi se aprobă prin Hotărârea Guvernului. Ne place acest termen, în care partenerii sociali negociază şi negociază colectiv, nu sunt impuse", a subliniat Fudulea.

Potrivit acestuia, pentru sprijinirea întreprinderilor care au mai puţin de 49 de angajaţi, în cadrul negocierilor pentru stabilirea sectoarelor de negociere colectivă ar trebui să fie stabilite sectoare separate, pentru ca aceştia să fie protejaţi.

"În rolul de a impulsiona negocierea şi încheierea de contracte colective, mai ales în contextul revenirii după perioada pandemică, avem un exemplu foarte bun din Irlanda, care în doar nouă luni de zile, în 2021, a înregistrat un număr de 81 de acorduri faţă de 64 de de tranzacţii pentru 12 luni, în 2020. Situaţii similare le regăsim şi în alte state - Cipru, Grecia, Italia, Lituania. Propunerea Consiliului a fost ca pentru sprijinirea întreprinderilor sub 49 de angajaţi, în cadrul negocierilor pentru stabilirea sectoarelor de negociere colectivă să fie stabilite sectoare separate pentru a putea să fie protejaţi şi să se adapteze mai bine situaţiilor din piaţă aceste contracte de muncă colective la specificul micro-întreprinderilor şi întreprinderilor mici. Suntem conştienţi de faptul că situaţia este diferită pentru întreprinderile mari versus ce înseamnă microîntreprinderi şi întreprinderi mici", a afirmat reprezentantul CNIPMMR.

De asemenea, Consiliul Naţional al IMM-urilor mizează pe ideea ca toate confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional să poată participa la negocierea contractelor colective de muncă, la nivelul sectoarelor de negociere colectivă, la solicitarea acestora.

"Consiliul Naţional a prevăzut, şi este introdus şi în lege de altfel, ca toate confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional să poată participa la negocierea contractelor colective de muncă la nivelul sectoarelor de negociere colectivă în care există federaţii membre, bineînţeles la solicitarea acestora şi în baza mandatului din partea acestora. Definirea sectorului de negociere colectivă va ajuta România să îndeplinească obiectivul stabilit prin Directiva privind salariile minime adecvate în UE, care dispune ca statele-membre unde negocierea colectivă acoperă un procent mai mic de 80% să stabilească un plan de acţiune pentru promovarea acestor negocieri colective. Acest plan de acţiuni ar trebui să fie stabilit clar, concis, cu măsuri specifice, pentru a creşte progresiv rata de acoperire a negocierilor colective la nivel naţional. Cu regret, observăm că n-a fost susţinută introducerea negocierilor colective la nivel teritorial şi judeţean (...) Considerăm că actuala lege şi sectoarele de negociere colective vor trebui revizuite după un an de la aplicare, pentru a fi efectuate corecturi, actualizări raportate la efectele pe care aceste acte normative le vor produce", a spus Sterică Fudulea.

CNIPMMR a organizat, joi, o conferinţă de presă în care sunt prezentate, printre altele, propuneri privind salariul minim brut garantat în 2023.

În cadrul evenimentului, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor, Florin Jianu, şi Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, au parafat un protocol de colaborare între cele două entităţi.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ştiri Recomandate

Gazprom se va retrage din consorțiul grec Prometheus Gas

După cum a declarat partea elenă, este un ”divorț de...

Prăbușire istorică pentru cipurile de memorie

Despre sectorul cipurilor de memorie se știe că are...

Prețul litiului a explodat, spre bucuria Chinei

Marii producători de litiu din China sunt pe cale să...

Card energie. Se simplifică modul de folosire al acestuia

În data de 08 decembrie 2022 a intrat în vigoare...

Schimbare la vârful Unilever. Cine va conduce compania

Unilever l-a numit director general pe Hein Schumacher,...

Crossuri externe