România poate deveni al doilea producător de petrol și gaze din Europa, după Olanda

Săptămâna trecută, guvernul olandez a anunța și o dată de la care exploatarea se va închide, 1 octombire 2023.

Groningen a fost un pilon al aprovizionării cu gaz a Europei începând din 1963. Chiar și după o jumătate de secol, există încă aproximativ 450 de miliarde de metri cubi de gaz în rezervă și care poate fi extras - în valoare de aproximativ 1 trilion de dolari, notează Bloomberg.

Vestea că guvernul olandez plănuiește să închidă cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Europa la 1 octombrie a șocat piețele săptămâna trecută. Ca urmare, prețurile contractelor futures de gaze naturale au urcat cu peste 30% din cauza îngrijorărilor legate de aprovizionarea pentru iarna viitoare. Întrucât depozitele europene de gaze naturale sunt încă neobișnuit de pline pentru această perioadă a anului, prețurile rămân însă scăzute pentru livrările din următoarele luni, se spune într-o analiză a lui Bogdan Maioreanu. 

Închiderea zăcământului de la Groningen aduce România în centrul atenției. Cu recentele sale descoperiri de zăcăminte de petrol și gaze naturale on și off-shore, România, deja al doilea mare producător din Uniunea Europeană după Olanda, devine un furnizor cheie în arhitectura energetică a continentului.

Iarna trecută, Europa a reușit să stocheze suficient gaz și, odată cu o iarnă mai caldă, prețurile au scăzut radical față de maximele înregistrate după începerea invaziei rusești în Ucraina, ajungând la minime de 50 de euro pe MW. Este probabil ca aceeași strategie să fie adoptată din nou pentru a asigura aprovizionarea cu energie stabilă și previzibilă.

Capacitățile de stocare a gazelor naturale din România sunt pline în proporție de 63,5%, potrivit ultimelor date ale GIE (Gas Infrastructure Europe). Media UE este de 73,66%, Spania având depozitele de gaze naturale pline în proporție de aproape 97%, iar Suedia fiind la peste 95%. În regiunea noastră, Ungaria este la 61%, Polonia la 62%, Cehia la 79%, Slovacia la 78% iar Bulgaria la 86%. 

Închiderea câmpului de gaze naturale de la Groningen pune în perspectivă importanța capacităților suplimentare de producție de gaze naturale. Norvegia a reușit să devină cel mai mare furnizor din Europa și își crește producția. Olanda este cel mai mare producător direct de gaze naturale din UE, urmată de România și Germania. 

În timp ce producția olandeză este în scădere, AIE estimează că producția românească de gaze naturale va crește datorită proiectului de dezvoltare a zăcământului de gaze de la Midia și a celor offshore - Doina și Ana. Cu rezerve de gaze estimate la 10 miliarde de metri cubi, Midia va furniza 1 miliard de miliarde de metri cubi pe an în perioada 2023-2026 - compensând declinul zăcămintelor mai mature. 

Motivul invocat de olandezi este că forajele au dus la apariția unor cutremure, iar oficialii nu vor să riște o reacție din partea locuitorilor prin încălcarea promisiunilor pe care le-au făcut.

Ministrul olandez al minelor Hans Vijlbrief spunea anul trecut că este periculos să se continue extracția, dar că țara nu poate ignora problemele de aprovizionare cu gaz din alte părți ale Europei. 

Groningen a înregistrat primele sale mici cutremure în 1986. De atunci, au mai avut loc alte sute. Deși cele mai multe pot fi detectate doar cu ajutorul instrumentelor, un cutremur cu magnitudinea 3,6 a lovit provincia în 2012, ceea ce a dus la mii de cereri de despăgubiri pentru daune materiale. Începând cu 2014, guvernul olandez a impus limite tot mai stricte extragerii de gaze, iar producția a scăzut de la 54 de miliarde de metri cubi în 2013 la o producție așteptată de 4,5 miliarde de metri cubi în 2022.

Din cele aproximativ 327.000 de locuințe din regiune, cel puțin 127.000 au raportat unele pagube, potrivit Institutului pentru daune miniere din Groningen. Peste 3.300 de clădiri au fost demolate în zonă începând din 2012, deoarece cutremurele le-au făcut nesigure, a relatat radiodifuzorul olandez NOS.

Ca urmare a acestei situații deosebite, producția a fost limitată la 2,8 miliarde de metri cubi pe an, iar Groningen a contribuit foarte puțin la aprovizionarea globală a Europei. În plus, gazul natural de acolo are un indice caloric scăzut, deoarece are 14% azot necombustibil. Deși acest lucru îi diminuează și mai mult importanța, Groningen a fost considerat o soluție de rezervă în cazul în care Europa va avea nevoie de mai mult gaz natural pe timp de iarnă. Sursele media spun că decizia nu este definitivă, dar există o presiune politică puternică asupra guvernului pentru a închide câmpul din cauza cutremurelor, iar soarta acestuia este pecetluită.  

Citește și:

Uriașul zăcământ de gaze pe care europenii nu-l pot folosi

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.