România, prima țară din Europa care a dezvoltat industria gazelor, dar singura din UE  fără nici un proiect pe hidrogen în derulare

Gazele descoperite întâmplător la Sărmășel au fost transportate în Turda pentru a fi utilizate în iluminatul public și în fabrica de gips și ciment din Turda. Cu exact 102 ani în urmă, la Târnăveni, în România, s-a început producerea amoniacului la Fabrica de Nitrogen prin tratarea cianamidei de calciu cu apă la presiune ridicată și mediu alcalin. Ulterior, s-a trecut la procedeul de sinteză directă din elemente, cu azot separat prin distilarea fracționată a aerului lichid și hidrogen obținut prin hidroliza apei. În paralel, s-a aplicat cracarea metanului pentru obținerea gazului de sinteză, din care se separa hidrogenul cu modernizări prin procedeul Fauser-Montecatini.

Pentru România, anul 2024 poate fi denumit "Anul gazelor naturale", reprezentând anul care adună cele mai multe aniversări rotunde din istoria gazelor naturale. Dintre acestea, patru pot fi considerate premiere europene:

165 de Ani de la iniţierea construirii distribuţiei de gaze manufacturiale în Bucureşti (1 Octombrie 1859)

120 de ani de la primele teste de utilizare a gazelor asociate în scopuri industriale în România și Europa (6 Mai 1904)

115 de ani de la finalizarea forajului la prima sondă de gaze din România si Europa (22 Aprilie 1909)

110 de ani de la finalizarea primei conducte de transport a gazelor naturale din Europa (4 aprilie 1914)

65 de ani de la primul export al gazelor din România, care poate fi considerat si primul export din Europa a gazelor naturale (10 Octombrie 1959)

50 de Ani de tranzit internațional în România și Balcani (25 Iulie 1974)

45 de ani de la amenajarea primului depozit modern de înmagazinare subterană a gazelor la Urziceni (15 Octombrie 1979)

La fel cum gazele naturale au reprezentat un pas revoluționar acum peste 100 de ani, astăzi Gazele Viitorului (biogaz, hidrogen și CO2) încep să prindă contur, iar tot mai multe conducte (în diferite stadii: proiectare, execuție, exploatare) încep să se profileze la orizont.

Analizând lista proiectelor de conducte din UE, Proiectele în desfășurare ale Alianței Europene pentru Hidrogen Curat arată că singura țară care nu a prezentat niciun proiect este România.

Este regretabil că o țară care a oferit atât de multe premiere europene în domeniul gazelor naturale nu se regăsește într-o listă de viitoare proiecte pentru gazele viitorului.

Tristețea este cu atât mai accentuată având în vedere că suntem singura țară din UE care dispune de o LEGE A HIDROGENULUI!, dar nu doar că nu o aplicăm, ci nici măcar nu ne preocupăm de existența acesteia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.