Românii fug de litoralul românesc. Motivul este evident, NU însă și pentru cei din domeniu

Ce i-a ținut pe români departe de stațiunile de pe litoralul nostru? Nu am întrebat analiști și experți, i-am întrebat pe cititorii DCBusiness să răspundă la această întrebare. În ultimă instanță, ei sunt cei care știu cel mai bine ce anume îi determină, în cazul în care își permit să plece în vacanță, să aleagă alte destinații, nicidecum Mamaia, Năvodari sau Costinești. 

Iar, dacă pentru unii rezultatul sondajului ar putea fi surprinzător, poate chiar revoltător, pentru mulți el reflectă realitatea. Pentru că, dintre cei 1071 de repondenți, majoritatea covârșitoare au bifat, dintre cele cinci variante de răspuns, cel care indica prețurile prea mari. 

De cu totul altă părere este însă Corina Martin, președinte de onoare al Asociației Patronale RESTO Constanța. Ea susține că nu sunt turiştii „de vină” pentru scăderea rezervărilor în România, nici preţul şezlongurilor ori tarifele pe noaptea de cazare, ci bugetele de promovare ale Turciei, Greciei şi Bulgariei, de 30-40-50 milioane de euro, comparativ cu ”zero euro promovare cheltuiţi de România”. 

”Să nu omitem însă un element esenţial. Anume că turismul Bulgariei, Turciei şi al Greciei nu trăieşte din turişti bulgari, turci sau greci, ci din turişti europeni, români, ruşi etc. Ţări cu bugete de promovare importante, bugete consumate pe acele ţări de unde îşi propun (şi reuşesc) să atragă turişti. Inclusiv pe români”, afirmă Corina Martin.

Fără îndoială, poate este și acesta un motiv. În orice caz, 328 dintre participanții la sondajul DCBusiness au indicat și altă problemă a litoralului românesc. Și anume serviciile slabe. Într-adevăr, când scoți din buzunar multe sute de lei pentru cazare, speri să beneficiez de tot confortul necesar, când mergi la restaurant sau la o terasă tragi nădejde că vei fi primit cu zâmbetul pe buze, că vei fi servit cu promptitudine și că porțiile de mâncare se vor ridica la nivelul prețului cerut. De multe ori însă, aceste cerințe simple și de bun simț, în ultimă instanță, rămân doar la nivelul dorințelor noastre. 

Interesant că alte posibile ”hibe” ale litoralului românesc nu reprezintă un impediment major pentru participanții la chestionarul nostru. Astfel, răspunsul ”Prea puține resorturi cu piscină și all-inclusive” a fost ales de 66 dintre repondenți, ”Curățenia” de 44 dintre aceștia și ”Infrastructura” de 50. 

Este adevărat că all-inclusive necesită un buget consistent, de care nu beneficiază decât puțini români. În privința curățeniei, asta este, de fapt, o problemă mai veche care, probabil, nici nu mai surprinde, nici nu mai deranjează. Românii s-au obișnuit ca femeia de serviciu să nu treacă prin cameră, să nu schimbe așternuturile și să nu dea măcar cu mopul pe gresia din baie. Cât privește infrastructura, o cunoaștem foarte bine.

Iată rezultatele sondajului DCBusiness 

Preturile prea mari - 583

Serviciile slabe - 328

Prea putine resorturi cu piscina si all-inclusive - 66

Curatenia - 44

Infrastructura - 50

Citește și Farmecul litoralului românesc! Cum e să ieși din hotel și să dai peste...

Întâmplarea a făcut să ajung la Năvodari. Nimic planificat concret, doar o ofertă de cazare incredibil de avantajoasă pentru un litoral românesc teribil de scump. Nu mai fusesem de doi ani la Năvodari. Atunci, am plecat cu sentimentul și convingerea că zona va deveni o stațiune de mare atracție, cu o plajă generoasă, o intrare în mare lină numai bună pentru copii și adulții care nu știu să înoate, dar și cu prețuri accesibile. Și cu speranța că spațiile dintre blocuri se vor umple de verdeață. Surpriză însă: acum doi ani, în plină pandemie de COVID-19, când doar pe șezlong și în mare nu purtai mască, a fost mai multă lume decât acum. 

O junglă de construcții 

Dar nu asta m-a surprins cel mai tare. Ci puzderia de construcții aliniate de-a lungul de-a lungul falezei. Practic, nu o pădure, chiar o junglă de blocuri, băgate parcă unele într-altele, despărțite doar de o alee îngustă de asfalt de cel mult trei metri lățime. Ca și cum nu ar exista niște norme ce reglementează distanța între două construcții. Dacă ai neșansa să nimerești într-un imobil situat în spatele altuia, când deschizi fereastra dai cu ochii de vecinul din blocul de vizavi care-și bea cafeaua pe teresă, care întinde sau strânge prosoapele puse la uscat, depinde de oră. Cu alte cuvinte, când ieși la fereastră, ai grijă cum ești îmbrăcat.

Fiecare imobil are stilul lui, unele sunt mai înalte, altele mai scunde, cu balcoane mici sau mari, vopsite în alb, albastru sau verde. Este ceva alandala, fără o logică, fără o viziune. De departe, totul pare destul de așezat, dar de aproape nimic nu pare la locul lui. Mai ales că este și foarte mult asfalt. Nu există iarbă, copăcei, ceva care să freamete în bătaie brizei mării. Doar câteva buruieni uitate la margine de trotuar. Spații de joacă pentru copii sunt doar pe plajă: câteva tobogane gonflabile, cu plată, adică 10 lei de copil pentru 30 de minute.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.