Rusia pierde lupta pentru gazoductul Nord Stream-2. Lovitura de grație

Autor: Mara Ivan
Data publicării:
Un proiect cu prea multe implicații politice și economice
Un proiect cu prea multe implicații politice și economice
Preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în miezul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa. În timp ce Washington consideră că proiectul va spori dependența UE de gazul rusesc, UE denunţă amestecul SUA în politica sa energetică.

Gazoductul, a cărui construcţie se apropie de finalizare, traversează Marea Baltică, ocolind Ucraina. Conducta ar fi permis dublarea livrărilor directe de gaz din Rusia spre ţările din Europa Occidentală, prin Germania, principalul beneficiar al proiectului. Într-o discuţie cu omologul său german Heiko Maas, secretarul de stat american Mike Pompeo şi-a reiterat "opoziţia puternică" faţă de continuarea lucrărilor la Nord Stream 2.

În replică, Moscova a lăsat foarte clar să se înţeleagă că va duce la bun sfârşit acest proiect în pofida sancţiunilor anunţate de SUA, încrise într-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020. Documentul prevede îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în proiect.

Departamentul de Stat urmează să comunice în termen de 60 de zile numele întreprinderilor şi persoanelor care vor intra sub incidenţa acestor sancţiuni. Una din principalele ţinte este compania elveţiano-germană Allseas, proprietara celei mai mari nave de instalare a gazoductelor din lume Pioneering Spirit, angajată de Gazprom pentru construirea segmentului offshore.

Citește și Sancțiuni împotriva Nord Stream 2. Putin amenință cu represalii

De altfel, Allseas și-a sistat activitatea în Marea Baltică. "Allseas va proceda conform prevederilor legale de lichidare şi aşteaptă îndrumări ce includ clarificările necesare de reglementare, tehnice şi de mediu din partea autorităţii americane relevante".

Gazoductul reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de 5 companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell). Numeroase obstacole au împiedicat finalizarea proiectului. Abia la sfârşitul lunii octombrie s-a obţinut acordul din partea guvernului danez ca gazoductul să îi traverseze apele.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Freepik.com
Atenție la formularele ANAF / Foto: Freepik
Mercedes Benz - Sebes
Barja. Foto: Freepik.com
CET Sud
Sediul Ministerului Finanțelor / Foto: Silviu Matei / Agerpres
Lan de grâu / FOTO: Unsplash
Grafic. Foto: Freepik.com
Capitoliul / FOTO: Freepik
Centrală de apartament / FOTO: Freepik
Casă de schimb valutar
O persoană completează un formular / Foto: Freepik
Conpet

Atenție! Email fals în numele ANAF

Semnal de alarmă privind o tentativă de fraudă în numele ANAF.

Transelectrica
Mașină electrică / FOTO: Freepik
Panouri fotovoltaice
Camioane
Fraudă / Foto: Freepik
Sondori montează coloana de foraj la o sondă petrolieră / Foto: Arhivă
La benzinărie / FOTO: Freepik
ANAF
Lingouri de aur și argint
Studenți
Banca Centrală a Bulgariei, Sofia
Kristalina Georgieva și Christine Lagarde
Oameni pe stradă / Foto: Oana Pavelescu
Argint / FOTO: Unsplash

pixel