În condițiile în care războiul din Ucraina a intrat în al treilea an, iar rușii bogați s-au obișnuit cu ideea că nu mai sunt bineveniți în Occident, rețeta cunoscută până nu demult folosită pentru transferul averilor a ajuns să fie una depășită. Chiar și Cipru și Elveția - unele dintre locurile preferate de aceștia odinioară - au introdus interdicții privind furnizarea de servicii de gestionare a averilor care au ca beneficiari cetățeni ruși.

În timp ce unii dintre cei bogați încă mai caută modalități de a păstra fondurile famiilor în Occident, alții caută să le relocheze în așa-numitele țări prietenoase, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, sau sfârșesc prin a le transfera în Rusia - în special dacă participațiile lor sunt concentrate acolo. Cei mai mulți dintre miliardarii care au fost sancționați au ales să își mute activele acasă.

La rândul său, țara oferă de ani de zile stimulente pentru ca cei bogați să își aducă banii înapoi și a creat structuri care vor proteja activele private. Dar preocupările legate de confiscările de stat rămân, mai ales pentru că acest fenomen s-a intensificat recent. 

Rușii sunt prinși între teama de a le fi confiscați banii de Occident și teama de a le fi confiscați banii de Putin

Doi miliardari ruși care au vorbit sub protecția anonimatului de teama represaliilor au declarat, pentru Bloomberg, că acum pot face afaceri doar în Rusia și evită să se gândească la potențiale confiscări de active. Un alt magnat sancționat care și-a mutat activele înapoi în țară a declarat că încă nu și-a dat seama cum să gestioneze succesiunea.

Soarta averii uriașe acumulate de bogații ruși are implicații majore pentru Rusia, care rămâne izolată de mare parte din restul lumii. Cei 26 de ruși care figurează în Bloomberg Billionaires Index au împreună aproximativ 350 de miliarde de dolari. Vârsta medie a acestora este de 63 de ani, ceea ce înseamnă că modul și locul în care vor alege să își transmită averile în următoarele decenii se va reverbera în economie și în toate sectoarele de afaceri. Unii dintre miliardari este posibil să aibă mari părți din averile lor în numerar, păstrate în locații nedeclarate.

Nu este clar cum plănuiesc mega-bogații țării să își transmită averea și nu există o tendință generală, potrivit unui avocat din Dubai care se ocupă de rușii bogați. Sancțiunile care au urmat invaziei Ucrainei au accelerat procesul în anumite cazuri, cum ar fi în cazul mogulului din domeniul telecomunicațiilor Vladimir Evtushenkov, care a transferat activele fiului său pentru a-și proteja holdingul după ce a fost sancționat în 2022.

Oligarhii ruși au fugit de pe Coasta de Azur

Bogăția rusă nu seamănă cu niciuna dintre cele mai mari economii. Valul de succesiuni care tocmai a început este primul de dinainte ca bolșevicii să preia puterea în urmă cu mai bine de un secol, introducându-l pe Vladimir Lenin și eradicând practic proprietatea privată. Bogăția modernă a apărut abia după căderea Uniunii Sovietice, când oamenii de afaceri locali au profitat de faptul că statul a vândut active în anii 1990 pentru a construi giganții de astăzi ai țării. Aceștia au început curând să găsească modalități de a-și trimite averile în străinătate, având încredere că statul de drept din țările străine le va permite să-și apere mai bine drepturile în caz de litigiu.

Rusia, care nu are taxe de moștenire pentru rezidenții săi, a încercat de mult timp să îi încurajeze pe cei bogați să își aducă banii acasă. Cel mai recent impuls a început în 2018, când au fost reate zone administrative speciale în care banii repatriați s-ar putea califica pentru beneficii fiscale. Apoi, în 2020, guvernul a renegociat tratatele de evitare a dublei impuneri cu unele țări, inclusiv Cipru, crescând efectiv costul păstrării activelor acolo.

Ulterior, autoritățile au permis iînființarea de fundații private prin care se facilitează transferul averilor către următoarea generație prin distribuirea automată a activelor sau profiturilor acestora către moștenitori. De la intrarea în vigoare a legislației, la începutul anului 2022, au fost înființate aproximativ 30 de astfel de fonduri, cel mai recent dintre acestea fiind înființat chiar luna aceasta.

Roman Margulis, managing partner la ASB Consulting Group, care ajută persoanele fizice să înființeze astfel de fundații în Rusia, a declarat că firma cu sediul la Moscova primește între 10 și 15 solicitări în fiecare lună și că numărul acestora s-a înmulțit în ultimii doi ani. Teama de sancțiuni și de înghețarea activelor în străinătate sporește atractivitatea, a adăugat el.

La ora actuală, moștenitorii care nu sunt rezidenți fiscali în Rusia trebuie să plătească o taxă de moștenire de 30%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.