România pe datorie. Ministerul Finanţelor, nou împrumut de peste 2,5 miliarde de lei
Ministerul Finanţelor a...
UE a realizat mai multe împrumuturi și cheltuieli comune în urma pandemiei, însă unele națiuni, în special Germania, se opun apelurilor pentru o uniune fiscală mai strânsă, de teamă că contribuabilul german ar putea fi obligat să plătească nota de plată pentru iresponsabilitatea bugetară percepută în alte părți.
Knot, președintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară, un grup consultativ la nivel mondial, susține că întregul bloc ar avea de câștigat, deoarece cheltuielile comune reduc diferențele economice și oferă un tampon în timpul șocurilor, relatează Reuters.
"Din punct de vedere al economiei politice, are sens, de asemenea, să se asigure furnizarea de bunuri comune europene, cum ar fi clima, energia sau apărarea, la nivel european", a declarat Knot.
"Prin urmare, cheltuielile fiscale comune au potențialul de a aduce beneficii nu doar țărilor în mod individual, ci și uniunii monetare și cetățenilor săi în ansamblu", a spus Knot.
Șeful băncii centrale din Olanda a adus în discuție Italia ca exemplu. În ultimii 25 de ani, această țară a înregistrat mai multe excedente bugetare primare decât austeritatea din Olanda, însă țara se confruntă cu costuri mai mari ale împrumuturilor și o creștere mai mică, astfel că disciplina fiscală nu a reușit să reducă decalajul dintre acestea două.
Împrumuturile comune au un cost mai mic, astfel încât eliminarea unor cheltuieli din bugetele naționale ar fi în special în beneficiul țărilor cu niveluri mai ridicate ale datoriei.
Pentru a se asigura că țări precum Italia nu ar risipi pur și simplu bugetele, UE ar trebui să implementeze, de asemenea, norme mai stricte privind cheltuielile lăsate la nivel național.
"Mai mult spațiu fiscal la nivel european ar trebui, prin urmare, să meargă mână în mână cu mai puțin spațiu fiscal la nivel național", a declarat Knot. "Rolul constrângerilor bugetare pentru a disciplina politica fiscală este deosebit de relevant în prezent, deoarece inflația este încă prea mare, iar cheltuielile guvernamentale continuă să contribuie la presiunile inflaționiste."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Ministerul Finanţelor a...
Analistul economic Cristian...
Marele club de fotbal trece la...
Cererea pentru extrem de...
Rheinmetall își transformă...
Miniștrii europeni de externe,...
Contribuabilii trebuie să...
Cazacii ruşi au un cadou pentru...
Banca Națională a publicat...
Pierderile sunt de ambele părți...
UE adoptă al 16-lea pachet de...
România a pierdut titlul de țară cu cea mai mare...
Comisia de muncă din Senat...
Analistul economic Cristian...
Camera Deputaților urmează să...
Berkshire Hathaway, compania legendarului investitor...
Janusz Bugajski, Senior Fellow...
Uniunea Europeană lansează un...
Parlamentul României analizează...
O analiză a Deutsche Bank.
Senatul dezbate un proiect de...
Rețeaua de comunicații Starlink, deținută de miliardarul...
OPEP și aliații săi se confruntă cu o dilemă delicată:...
Producătorul american de medicamente deschide un centru...
Într-o mișcare strategică complexă, Starlink a devenit...
Guvernul României urmează să...