Spania taxează suplimentar băncile şi marile companii energetice pentru profiturile excesive

Senatul Spaniei a dat aprobarea finală pentru taxarea suplimentară a băncilor şi marilor companii energetice pentru profiturile excesive, o măsură menită să atenueze criza costului de trai, deşi în mare măsură nu sunt incluşi în prevederi creditorii locali mai mici şi subsidiarele băncilor străine din Spania, transmite Reuters.

În cazul băncilor, va fi impusă o taxă de 4,8% asupra veniturilor nete din dobânzi şi comisioanelor nete care depăşesc pragul de 800 milioane de euro.

Pentru companiile energetice cu o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de euro, excluzând activităţile interne reglementate şi operaţiunile externe, taxa este de 1,2%.

După ce legea a depăşit primul obstacol în Congres luna trecută, au fost introduse unele corecţii, reimpunându-se pragul de 800 milioane de euro aşa cum era iniţial prevăzut de Guvern, deşi în versiunea aprobată de Congres li se cerea să plătească tuturor băncilor supervizate de Banca Centrală Europeană. Atunci, BCE a avertizat, într-un aviz cu caracter neobligatoriu, că propusa taxă pe bănci din Spania ar putea afecta capitalul creditorilor şi de asemenea va distorsiona concurenţa pe piaţă, afectând condiţiile de concurenţă echitabile.

Creditorii şi companiile energetice s-au opus reglementărilor şi au ameninţat că vor contesta în instanţă noul regim de impozitare.

Prin adoptarea acestei legi, Guvernul spera să obţină şapte miliarde de euro până în 2024, pentru a finanţa măsurile de atenuare a presiunilor costului de trai. Dar Banca Spaniei estimează că veniturile obţinute vor fi mai scăzute, după ce au fost excluse activităţile interne reglementate şi operaţiunile externe ale companiilor energetice, citează Agerpres. 

Spania: Opoziţia de dreapta obţine blocarea unei reforme judiciare

Tribunalul constituţională spaniol, cea mai înaltă instanţă din ţară, a dat curs luni seară cererii opoziţiei de dreapta blocând o reformă judiciară a guvernului lui Pedro Sanchez care a denunţat o decizie "extrem de gravă", notează AFP.

Această reformă a Codului Penal, votată deja joi de deputaţii majorităţii de stânga, conţine o dispoziţie anexă, destinată să permită reînnoirea a patru din cei 12 magistraţi ai Tribunalului constituţional al căror mandat a expirat la sfârşitul lunii iunie.

Guvernul Sanchez acuză dreapta politică, Partidul Popular (PP), şi majoritatea conservatoare a Tribunalului că blochează reînnoirea acestor patru judecători pentru a preveni constituirea unei majorităţi de stânga în fruntea acestei instanţe independente, responsabilă de garantarea aplicării corespunzătoare a Constituţiei.

Însă opoziţia îl acuză pe Sanchez că vrea să "închidă ermetic" instituţia impunând judecători care îi susţin politica şi consideră că textul votat joi de deputaţi este ilegal.

Într-un comunicat, Tribunalul constituţional a anunţat luni seară "că a decis să accepte recursul (...) deputaţilor Partidului Popular" împotriva acestui text, cea ce antrenează suspendarea examinării acestuia de către parlament în timp ce urma să fie votat joi de Senat.

"Ceea ce s-a întâmplat astăzi este extrem de grav", a declarat spre miezul nopţii (23.00 GMT) Felix Bolanos, ministrul Preşedinţiei şi colaborator apropiat al premierului Sanchez.

"Tribunalul constituţional a suspendat acţiunea legislativă a reprezentanţilor legitimi ai poporului spaniol, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată timp de 44 de ani" şi de la adoptarea Constituţiei spaniole în 1978, la trei ani după moartea dictatorului Francisco Franco, a adăugat el.

Liderul PP, Alberto Nunez Feijoo, dimpotrivă, a salutat această decizie pe Twitter. "Astăzi, democraţia noastră a ieşit mai puternică. Într-un stat de drept, toate puterile sunt supuse legii", a spus el.

Această confruntare între guvern şi opoziţie are loc într-un context în care reînnoirea Consiliului general al puterii judiciare (CGPJ), organul responsabil cu numirea judecătorilor, inclusiv majoritatea membrilor Tribunalului constituţionale şi ai Tribunalului suprem, este blocată de patru ani din lipsă de acord între putere şi opoziţie.

Această criză, care împiedică funcţionarea justiţiei, a provocat mai multe apeluri la ordine din partea Bruxellesului, reaminteşte AFP. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.