Tancuri, nu autoturisme. Cum ar putea creşterea bugetelor militare să ajute economia Germaniei

Industria germană de apărare, aflată în plină expansiune pe fondul creșterii bugetelor militare europene, începe să atragă forță de muncă din sectorul auto, afectat de scăderea cererii și de tranziția dificilă către vehiculele electrice. Această schimbare ar putea contribui la revigorarea celei mai mari economii a Europei, care a suferit doi ani consecutivi de contracție.

Producătorii de tancuri, radare și armament își extind capacitățile de producție, în timp ce Europa răspunde presiunilor venite din partea SUA pentru a-și consolida apărarea. În același timp, marile companii auto reduc locurile de muncă și închid fabrici, pe fondul unei cereri în scădere, arată sursa citată.

Reorientarea capacităților industriale

Potrivit Reuters, cel mai mare producător european de muniție, Rheinmetall, a anunțat că va reconverti două fabrici de componente auto pentru a produce în principal echipamente militare.

De asemenea, Hensoldt, compania care fabrică sistemele radar TRML-4D utilizate de Ucraina, este în discuții pentru a prelua aproximativ 200 de angajați de la giganții auto Bosch și Continental.

„Profităm de dificultățile din industria auto”, a declarat CEO-ul Hensoldt, Oliver Doerre, adăugând că investițiile suplimentare ar putea dubla producția anuală a sistemului TRML-4D la 25-30 de unități.

Val de investiții în apărare

Liderii europeni au convenit, în cadrul unui summit de urgență la Londra, că trebuie să aloce mai multe fonduri pentru apărare, în urma tensiunilor generate de declarațiile președintelui american Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării sprijinul SUA pentru Ucraina.

Joi, liderii UE urmează să discute un plan de mobilizare a 800 miliarde de euro pentru reînarmare, dintre care 150 miliarde de euro ar urma să fie împrumuturi comune.

În plus, partidele care negociază formarea noului guvern al Germaniei au propus un fond de 500 miliarde de euro pentru infrastructură și o relaxare a regulilor fiscale pentru a permite o creștere masivă a cheltuielilor de apărare.

Ca urmare, acțiunile companiilor europene din industria apărării au crescut semnificativ în această săptămână.

Impact economic și locuri de muncă

Potrivit think-tank-ului Bruegel, Europa ar putea avea nevoie de 300.000 de soldați suplimentari și de o creștere anuală a cheltuielilor pentru apărare cu cel puțin 250 miliarde de euro, pentru a descuraja agresiunea Rusiei.

O reorientare a industriei către producția de echipamente militare ar putea revitaliza economia Germaniei, afectată de costurile ridicate ale energiei, birocrația excesivă și concurența agresivă din străinătate.

Institutul IfW Kiel estimează că produsul intern brut al UE ar putea crește cu 0,9-1,5% anual dacă statele membre își majorează bugetele de apărare la 3,5% din PIB, față de obiectivul actual al NATO de 2%, și se bazează pe tehnologie locală.

Pentru Germania, care dispune deja de o infrastructură industrială puternică, creșterea economică s-ar situa probabil la nivelul superior al acestui interval, a declarat economistul Johannes Binder.

Dacă Berlinul ar aloca 3% din PIB pentru apărare, investițiile anuale s-ar dubla la 25,5 miliarde de euro, iar economia ar putea genera 245.000 de locuri de muncă directe și indirecte, stimulând o activitate industrială și de servicii de 42 miliarde de euro anual, potrivit EY.

În 2022, industria germană de apărare a avut 387.000 de angajați, aproximativ jumătate din forța de muncă din sectorul auto, iar vânzările totale s-au ridicat la 47 miliarde de euro, mult sub cele 506 miliarde de euro generate de industria auto.

„Trebuie să privim industria de apărare ca pe un motor economic pentru Germania”, a declarat Oliver Doerre, CEO-ul Hensoldt. „Acest sector va juca un rol mult mai important decât în trecut”.

Sinergii între industrii

Pentru a accelera extinderea capacităților de producție, Hensoldt a început deja să externalizeze producția de plăci de circuite și ia în calcul extinderea acestui model la cabluaje și carcase.

Reorientarea capacităților neutilizate din industria auto ar permite menținerea infrastructurii de producție a Germaniei și, în același timp, ar sprijini creșterea producției de echipamente militare, a explicat Doerre.

Furnizorul auto ZF Friedrichshafen, aflat în plin proces de restructurare care ar putea duce la închiderea unor fabrici în Germania, a discutat cu firme din industria apărării despre posibilitatea de a transfera muncitori, invocând „sinergii industriale”.

Producătorul de cutii de viteze pentru tancuri Renk, deținut majoritar de Volkswagen până în 2020, a recunoscut că sectorul auto a devenit un punct de interes în special pentru scalarea capacităților de producție.

Grupul KNDS, un joint-venture germano-francez care produce tancurile Leopard 2 și vehiculele blindate Puma, intenționează să le fabrice într-o fostă uzină de tramvaie din Germania, cumpărată recent de la Alstom.

Riscuri și provocări

Cu toate acestea, analiștii Deutsche Bank avertizează că fragmentarea industriei europene de apărare ar putea împiedica companiile locale să beneficieze pe deplin de creșterea cheltuielilor UE.

Un raport recent al fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, arată că între mijlocul anului 2022 și mijlocul anului 2023, aproape 80% din achizițiile de apărare ale UE au fost atribuite furnizorilor din afara Europei.

În acest context, Rheinmetall discută cu Continental pentru a prelua aproximativ 100 de angajați, consolidând astfel operațiunile sale.

CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger, a subliniat în februarie că sunt necesare investiții masive în rachete, muniție și vehicule pentru a consolida securitatea Europei, avertizând că blocul comunitar este mult în urma obiectivelor sale de apărare.

„Putin știe acest lucru foarte bine și, tocmai de aceea, trebuie să acționăm,” a concluzionat Papperger.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.