Un alt proiect legislativ, iniţiat de către acelaşi deputat, introduce principiul "sănătatea în toate politicile", conform căruia ar urma să se ţină cont de impactul asupra sănătăţii publice în toate demersurile decizionale, se arată într-un comunicat USR.

Primul proiect de lege modifică Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, în sensul abrogării art. 56 al Capitolului III.

"Taxa pe viciu este echivalentul a 12% din încasările rezultate în urma acţiunilor publicitare pentru tutun şi băuturi alcoolice. Această taxă este plătită de către producători, iar în ultimii ani totalul a ajuns să depăşească 200 milioane de euro. Aceşti bani trebuie folosiţi pentru programe de prevenţie, pentru a diminua povara de boală şi a creşte calitatea sistemului public de sănătate. România alocă aproximativ 6% din PIB pentru sistemul public de sănătate", declară Adrian Wiener.

Care va fi destinația taxelor colectate

Odată colectată taxa pe viciu direct la Ministerul Sănătăţii, sumele rezultate pot fi folosite pentru:

- Finanţarea programelor şi subprogramelor naţionale de sănătate;

- Investiţii în infrastructură şi dotări la unităţile spitaliceşti din reţeaua Ministerului;

- Creşterea rezervei financiare pentru situaţii speciale.

Al doilea proiect depus de deputatul Adrian Wiener modifică Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în sensul introducerii obligativităţii ca toate deciziile de reglementare a majorităţii sectoarelor economice sau sociale să ţină cont şi de impactul asupra sănătăţii publice.

Citește și: Romgaz, acord cu ExxonMobil pentru achiziţiei participaţiei în proiectul Neptun Deep

"În prezent, la fundamentarea propunerilor legislative şi a altor proiecte de acte normative se iau în considerare efectele economice, sociale, de mediu, legislative şi bugetare. Proiectul adaugă acestor criterii pe cel al impactului asupra sănătăţii publice, ştiut fiind faptul că doar 25% din sănătatea unei populaţii depinde de calitatea sistemului public de sănătate, restul fiind legat de factori de mediu - calitatea aerului, a apei şi a solului - factori sociali sau ocupaţionali, alimentaţie, nivel de educaţie, calitatea locuirii", se arată în comunicat.