TICHETE de muncă. La ce se referă, cine sub beneficiarii

O altă măsură introdusă în această componentă este realizarea unui studiu de impact pentru selectarea domeniului pentru aplicarea pilot a măsurii "zero taxe pe salariul minim", conform PNRR. 

Introducerea Venitului Minim de Incluziune (VMI) este o altă reformă avută în vedere în PNRR. Componenta 4 propune "susţinerea sistemului IT pentru gestionarea VMI, inclusiv dezvoltarea de servicii de tele-asistenţă; sprijin bugetar tranzitoriu pentru implementarea VMI".

Textul PNRR subliniază că, deşi legislaţia aferentă introducerii Venitului Minim de Incluziune a fost adoptată în 2016, lipsa de capacitate administrativă a dus la amânarea repetată a aplicării prevederilor legale privind VMI, cu efecte negative asupra sărăciei şi excluziunii sociale.

Alte măsuri propuse în această componentă sunt actualizarea cadrului legislativ şi procedural pentru includerea posibilităţii acordării de beneficii de asistenţă socială bazate pe testarea mijloacelor, precum şi asigurarea formării personalului în domeniu şi susţinerea parţială a costurilor introducerii reformei; achiziţionarea echipamentelor tehnice necesare pentru implementarea reformei, inclusiv prin creşterea competenţelor digitale ale personalului responsabil; creşterea gradului de digitalizare a serviciilor publice de asistenţă socială la nivel judeţean.

Bugetul iniţial de negociere pentru componenta "Încurajarea formalizării muncii şi introducerea Venitului Minim de Incluziune" este de 567 de milioane de euro.

Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

Citește și VALOAREA acestor TICHETE se modifică. Află toate DETALIILE

"La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026", se precizează în documentul citat.

România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.