Trei bănci europene importante au avut cele mai slabe rezultate la testele de stres

Băncile britanice Barclays şi Lloyds, precum şi Banco BPM din Italia au avut cea mai slabă evoluţie la testele de stres derulate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) în rândul celor 48 de mari bănci europene, indicele lor de adecvare a capitalului fiind aproape de nivelul de 5,5% stabilit de autorităţile de reglementare în cazul unui scenariu advers, transmit CNBC şi Reuters. 

Testele măsoară capacitatea băncilor de a face faţă şocurilor teoretice de pe piaţă, cum ar fi sporirea incertitudinilor politice, încetinirea creşterii economiei, un Brexit dur sau o vânzare masivă de bonduri guvernamentale şi proprietăţi imobiliare. 

Conform EBA, indicele de adecvare a capitalului în cazul unui scenariu advers se situează la 6,37% la Barclays, la 6,67% la Banco BPM, la 6,80% la Lloyds şi la 7,46% în cazul băncii italiene UBI. În schimb, Deutsche Bank a depăşit aşteptările analiştilor, înregistrând un indice de adecvare a capitalului de 8,14%, în timp ce UniCredit a avut 9,34%. 

"Rezultatele testelor de stres arată că eforturile băncilor din ultimii ani de a-şi majora capitalul au contribuit la întărirea rezistenţei lor şi a capacităţii de a face faţă şocurilor severe", a apreciat Mario Quagliariello, director de analize economice la Autoritatea Bancară Europeană. 

Autorităţile de supervizare vor folosi rezultatele testelor pentru a determina nivelul capitalului pe care trebuie să îl deţină băncile sau ce active riscante trebuie vândute. 

În cazul unui scenariu advers, necesarul de capital al celor 48 de mari bănci europene la sfârşitul lui 2020 se ridică la 236 de miliarde de euro. Testele de stres au arătat că instituţiile financiare europene sunt acum "mult mai rezistente la şocurile financiare", consideră Banca Centrală Europeană. 

Deşi nu se dau calificative de tipul admis/respins, investitorii urmăresc cu atenţie cât de mult capital au băncile faţă de nivelul de 5,5% stabilit de autorităţile de reglementare în cazul unui scenariu advers. 

Analiştii se aşteaptă ca niciuna din băncile testate să nu coboare sub pragul de 5,5% dar cele care sunt aproape de acest nivel s-ar putea confrunta cu presiuni ale pieţei. 

Băncile din Uniunea Europeană se vor confrunta anul acesta cu cele mai dure teste de stres, care vor analiza capacitatea lor de a face faţă şocurilor, inclusiv impactul ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar, a anunţat recent Autoritatea Bancară Europeană. 

Rezultatele testelor la care participă principalele 48 de bănci (care reprezintă aproximativ 70% din totalul activelor bancare din UE) vor determina cerinţele privind capitalul ce vor fi stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE), care supervizează 33 dintre ele (cele din zona euro). 

Cel mai dur scenariu al testelor de stres include recesiuni în UE în 2018 şi în 2019, apoi revenirea la o creştere de 0,7% în 2020. Testele de stres se bazează pe o scădere a inflaţiei la 1,9%, o creştere a şomajului cu 3,3% şi un declin al preţului la locuinţe cu aproximativ 19%, toate aceste evoluţii până în 2020. 

"Testele de stres au ca obiectiv să furnizeze autorităţilor de supervizare, băncilor şi altor participanţi la pieţele financiare o analiză consistentă care să compare şi să evalueze rezistenţa băncilor din UE la şocurile economice", se arată în comunicatul EBA. 

Pentru prima dată, testele din UE vor reflecta noile standarde internaţionale de contabilitate (IFRS 9) care forţează băncile să constituie noi tipuri de provizioane pentru credite, în cazul în care acestea devin neperformante. 

Testele vor arăta cum fac faţă băncile unui declin general al economiei, volatilităţii sporite de pe pieţe şi incertitudinilor politice care, teoretic, ar putea apărea în urma ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar, în martie 2019.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.