Turismul balcanic, în mare suferință. Este fără precedent ceea ce se întâmplă

Albania este noua destinație de pe harta turistică mediteraneană: cu cei 450 de kilometri de coastă la Marea Adriatică, cu plajele și munții săi adesea virgini, cu prestigioasele sale situri arheologice, dar și cu prețurile accesibile, Albania a atras 7,5 milioane de turiști străini în 2022, o performanță pe care această țară intenționează să o depășească anul acesta... Există însă o mare problemă: cea a lipsei forței de muncă.

Deși în 2022, turismul a reprezentat 18% din PIB, antreprenorii din acest sector deplâng la unison faptul că nu-și pot păstra angajații: barmani, chelneri sau bucătari. Salariul fix al unui ospătar abia dacă depășește 400 de euro pe lună, chiar și în cele mai populare destinații, cum ar fi plajele din Dhërmi. Chiar și cu bacșișuri, nu este suficient pentru a-i păstra pe tinerii care visează să plece în străinătate. Se spune că, în fiecare an, Albania pierde 2% din populația sa, în principal tineri, cu sau fără calificări. Principalele destinații sunt, desigur, Italia vecină, dar și Germania, Franța și Marea Britanie, care este încă un El Dorado pentru albanezi, precum și destinații mai îndepărtate din America de Nord și Asia.

Mână de lucru asiatică 

Croația, unde turismul este în plină expansiune din 2000, se confruntă cu aceeași problemă. Țara combină o rată de natalitate foarte scăzută cu un exod care amenință să deșertifice zone întregi ale țării, în special din centru și din nord-est. În 1991, Croația număra 4,7 milioane de locuitori și 3,8 milioane în 2021, iar previziunile ONU anunță un maxim de 3,2 milioane în 2050. Multă vreme, tinerii din regiunile cele mai defavorizate au venit să îngroașe rândurile muncitorilor sezonieri de pe coastă, dar salariile mici și condițiile de muncă dure, care nu sunt întotdeauna declarate, i-au descurajat: ei preferă să își încerce norocul în străinătate, în special în Germania, care la rândul ei, duce lipsă de forță de muncă în aproape toate sectoarele de activitate și care este foarte primitoare cu croații, fie că sunt sau nu calificați.

Nu mai este suficient

Multă vreme, Croația a încercat să se descurce recurgând la lucrători proveniți din fosta Iugoslavie: din Bosnia-Herțegovina, Serbia sau Muntenegru, în timp ce stațiunile de pe coasta muntenegreană atrăgea ea însăși muncitori din Bosnia, Serbia sau Kosovo, dar și din Albania... De la deschiderea, în luna mai a anului trecut, a unei legături aeriene directe între Split, pe coasta dalmată, și Skopje, capitala Macedoniei de Nord, numeroși resortisanți ai acestei țări au venit să lucreze în Croația, inclusiv funcționari publici. Dar aceste schimburi nu mai sunt suficiente și, de câțiva ani, hotelierii și patronii de restaurante sunt nevoiți să aducă lucrători asiatici. Din 2019, Muntenegru a apelat la filipinezi în cadrul unui acord cu Asociația filipineză a exportatorilor de servicii (PASEI), care plătește lucrătorii exportați și le facturează întreprinderilor locale pentru serviciile lor.

Salarii între 900 și 1000 de euro

Utilizarea forței de muncă asiatice a devenit foarte răspândită în Croația, în special de la reluarea turismului în 2021, după pandemie. Potrivit cifrelor Camerei de Comerț croate, peste 27.000 de lucrători din Asia sunt așteptați să sosească în acest sezon, în principal din Nepal și India, dar și din Bangladesh și Filipine. Recrutarea este realizată de agenții specializate, care promit salarii lunare cuprinse între 900 și 1.000 de euro. Prin comparație, salariile sunt adesea mai mici pe navele de croazieră - un sector care are, de asemenea, o cerere mare de forță de muncă asiatică, dar care garantează cazare și masă, în timp ce problema crucială este cazarea.

Cu și fără drepturi

Dario conduce un restaurant de pește în apropiere de vârful Savudrija, în nord-vestul Istriei, o regiune renumită pentru gastronomia sa, în apropiere de Italia și Austria. De câțiva ani, el angajează "patru sau cinci" lucrători străini sezonieri în sala de mese și în bucătărie, care sunt puși la dispoziție de Camera de Comerț. Având cazarea plătită și o zi liberă pe săptămână, angajații se declară "mulțumiți". Dar nu este întotdeauna așa.

"Există două categorii de muncitori străini", explică Tomislav Kiš, de la New Trade Union. "Cei care vin prin agenții pentru a lucra în turism au contracte și sunt cunoscuți de Camera de Comerț, dar alții lucrează doar pentru câteva luni, nu au, practic, niciun drept și adesea au mai multe locuri de muncă în același timp. În 2021, Croația a eliminat cotele pentru sectoarele cu cerere mare, în principal turismul și construcțiile, unde vizele de muncă sunt acordate pe baza cererilor angajatorilor, dar sistemul permite multe abuzuri, mai ales că lucrătorii asiatici care obțin o viză pentru Croația nu rămân în țară: mulți pleacă mai departe în Portugalia.

Până la 30 iunie, au fost acordate 91.000 de permise de muncă temporare. Până în 2022, totalul a crescut la 125.000, iar această cifră are mari șanse să fie depășită până la sfârșitul sezonului actual. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.