Ungaria a plătit în octombrie pentru gazul rusesc cu 8% mai mult faţă de preţul european

Autor: Antonia Popescu
Data publicării:
Ungaria a plătit în octombrie 2022 cu 8% mai mult pentru gazele din Rusia faţă de cât ar fi costat acestea pe piaţa europeană, în pofida faptului că Moscova a promis că le va vinde Budapestei la o cincime din valoarea la care se tranzacţionează în Europa, a anunţat marţi cotidianul digital independent Nepszava, relatează agenţia EFE.

Sursa citată semnalează că, potrivit datelor Oficiului Central de Statistică ungar (KSH), în octombrie 2022 Ungaria a plătit Gazprom un preţ de 2.493 euro pentru mia de metri cubi, cu 8% mai mult faţă de media preţului gazelor naturale ce s-au comercializat în aceeaşi lună pe piaţa de referinţă pentru Europa - TTF, care a fost de 2.305 euro/1.000 mc.

În total, în octombrie, Budapesta a plătit Moscovei 1,2 miliarde euro pentru un volum de 481 milioane metri buci de gaze.

Premierul ungar, Viktor Orban, considerat liderul european cel mai apropiat de Moscova, a reuşit să obţină ca ţara sa să fie exceptată de la aplicarea plafonului la preţul gazelor importate din Rusia, plafon adoptat în decembrie de restul partenerilor din Uniunea Europeană, împreună cu marile puteri din G7 şi alte ţări.

Ungaria s-a opus acestei măsuri dată fiind puternica sa dependenţă energetică de gazele din Rusia, de unde cumpără 65% din ce consumă.

Presa locală reaminteşte că, atunci când Orban l-a vizitat pe Vladimir Putin la Moscova, pe 1 februarie, preşedintele rus a dat asigurări că Ungaria va putea cumpăra gaze "la a cincea parte din preţul de pe pieţele europene".

Ungaria are contracte pe termen lung semnate cu gigantul energetic rus Gazprom, care îi livrează gazele prin intermediul conductei Trurkish Stream.

La cât se ridică rezervele internaţionale ale României (valute plus aur)

Rezervele valutare ale BNR au crescut la 46,636 miliarde euro, în decembrie

Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 46,636 miliarde de euro, la 31 decembrie 2022, faţă de 45,594 miliarde de euro la 30 noiembrie 2022 şi comparativ cu 40,475 miliarde de euro la 31 decembrie 2021, a anunţat marţi BNR.

În cursul lunii decembrie au avut loc intrări de 2,630 miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor; alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

De asemenea, au avut loc ieşiri de 1,588 miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 5,669 miliarde de euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2022 au fost de 52,305 miliarde de euro, faţă de 51,228 miliarde de euro la 30 noiembrie 2022 şi de 45,831 miliarde de euro la 31 decembrie 2021.

Plăţile scadente în luna ianuarie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 147 milioane euro. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Christel SCHALDEMOSE
Adrian Negrescu / Foto: arhiva personală
ANAF / Foto: DCBusiness
ECOFIN / Foto: Comisia Europeană
Mina de litiu Shevchenkivske
Tineri oameni de afaceri / Foto: Freepik
Oficiul Național al Registrului Comențului
Wall Street / Foto: Freepik
Bitcoin / Foto: Freepik
Unul dintre sediile companiei Novo Nordisk / FOTO: Site-ul oficial al companiei
Donal Trump
Foto: Oana Pavelescu
Germania / Photo by Claudio Mota
Bursa. Foto: pexels.com
Sediu al băncii Raiffeisen din Sankt Petersburg
Instabilitatea politică este periculoasă pentru economie
Criptomonede. Foto: Pexels.com
Sondă / FOTO: Freepik

Producţia de ţiţei a României continuă să scadă

Institutul Naţional de Statistică a publicat datele...

CEC Bank
Adrian Câciu, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene / FOTO: gov.ro
Donald Trump și lideri ai lumii / Ilustrație DCBusiness / Foto: Casa Albă și G10
Analizând tot felul de date / FOTO: Freepik
Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin / Foto: Kremlin.ru
Știrile dimineții / Foto: Freepik

Știrile dimineții. Cinci informații pentru începutul zilei

Astăzi vă aducem în atenție subiecte de mare impact din...

Kremlinul moscovit / FOTO: Freepik
Haier
Bursă / Foto: Freepik
Eoliene și panouri solare / Foto: Freepik
La aproape șanse ani de la deschiderea procedurii de insolvență

pixel