Vremuri grele pentru producătorii europeni de sateliți

Thales Alenia Space și Airbus își simt pozițiile vulnerabile pe piața lor istorică a sateliților de comunicații geostaționari, pe fondul dificultăților legate de dezvoltarea  de noi modele și dominația SpaceX. Thales a anunțat că va reduce și redistribui 1.300 locuri de muncă în cadrul grupului, din care 1.000 numai în Franța. 

Cu două săptămâni mai devreme, celălalt gigant european din sectorul sateliților, Airbus, a anunțat că a înregistrat o pierdere de 600 de milioane de euro în activitatea sa spațială. O branșă care reprezintă o cifră de afaceri în jur de 2 miliarde de euro, aproape la fel de mult ca Thales Alenia Space.

„Sectorul sateliților este sub presiune și traversează o perioadă de concurență extrem de puternică din partea altor jucători cu greutate, mai noi sau mai vechi”, a declarat președintele Grupului francez de industrii aeronautice și spațiale (Gifas), Guillaume Faury, tot el și patronul Airbus.

O nouă gamă de sateliți

Sectorul spațial beneficiază totuși de „perspective de creștere favorabile în majoritatea activităților sale”, în special în ceea ce privește observarea Pământului, explorarea și navigația, precum și telecomunicațiile și serviciile militare. Dar situația devine nebuloasă când vine vorba de telecomunicații civile, a subliniat CEO-ul Thales, Patrice Caine. Thales și Airbus au lansat o nouă gamă de așa-numiți sateliți reconfigurabili pe orbită, Space Inspire și OneSat, dar ambele companii recunosc greutățile cu care se confruntă pe linie de dezvoltare, cu întârzieri în realizarea proiectelor și, implicit, cu costuri suplimentare care dau peste cap calculele financiare. Piața sateliților geostaționari, giganți de mai multe tone plasați pe orbită la 36.000 de kilometri de Pământ, servește drept „termometru pentru a măsura dimensiunea pieței de telecomunicații”, potrivit acestuia.

Totuși, dacă Airbus și Thales, precum și americanul Maxar, au monopolizat mulți ani vânzările, cam 20 de sateliți pe an, piața s-a micșorat la aproximativ zece sateliți geostaționari comandați în fiecare an. În 2023, Airbus a vândut două, Maxar, unul și Thales, zero. Alți șapte sateliți geostaționari mult mai mici au fost comandați de la noii veniți, în special de la start-up-ul american Astranis. „Ei încearcă să ajungă pe o nișă de piață, dar nu ei sunt cei care schimbă situația”, spune Pierre Lionnet, director de cercetare al Eurospace, reprezentant al sectorului în Europa. Potrivit acestuia, „există o scădere a segmentului comercial pentru industria spațială europeană încă din 2017. Este o tendință și se accelerează”.

Kuiper îngrijorează

Clienții tradiționali ai Airbus și Thales sunt principalii operatori de sateliți geostaționari precum grupurile americane Viasat, Hugues Networks, Intelsat și companiile europene Eutelsat și SES. După ce au furnizat televiziunea prin satelit, aceștia, în epoca fibrei și ADSL care le-a spart modelul economic, au căutat să se dezvolte pe partea accesului la internet prin satelit. Dar „din 2020, (constelația) Starlink a sosit și a atacat această piață care urma să fie motorul de creștere pentru geostaționare”, explică Pierre Lionnet. Cu cei aproximativ 4.700 de sateliți ai săi aflați acum pe orbită la câteva sute de kilometri altitudine, constelația SpaceX și șeful său Elon Musk a spulberat veniturile operatorilor de sateliți geostaționari, reducând astfel comenzile pentru sateliți suplimentari de la Airbus și Thales.

Iar apariția viitoarei constelații Kuiper, de la Amazon va face situația și mai dureroasă pentru companiile europene. Prin urmare, Airbus și Thales încearcă să se strecoare, la rândul lor, pe piața constelațiilor, folosind, în acest scop, constelația europeană de comunicații Iris2. Contractul încheiat de cele două întreprinderi și care presupune crearea unui consorțiu, urmează să fie notificat curând. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.