Acţiunile Banca Transilvania, OMV Petrom şi Romgaz, cele mai tranzacţionate în săptămâna 13 - 17 februarie

Tranzacţii cu acţiuni în valoare de peste 122 milioane de lei au fost derulate în săptămâna 13 - 17 februarie la Bursa de la Bucureşti (BVB), cea mai bună zi de tranzacţionare fiind joi, 16 februarie, când rulajul a fost de 34,4 milioane lei.

Potrivit statisticilor publicate de BVB, cea mai slabă zi de tranzacţionare a fost vineri, 17 februarie, când valoarea schimburilor s-a cifrat la 15,3 milioane lei.

Cele mai tranzacţionate acţiuni în ultima săptămână au fost Banca Transilvania - 29 milioane lei, OMV Petrom - 23,9 milioane lei şi Romgaz - 15,9 milioane lei.

Cele mai bune evoluţii bursiere au înregistrat titlurile companiilor Societatea de Construcţii Napoca, cu un avans de 48,62% în săptămâna care se încheie duminică, Armătura - plus 10,58% şi Compa - plus 9,27%.

La polul opus, cele mai slabe evoluţii au fost consemnate de acţiunile UAMT, care au pierdut 7,77% din valoare, Electroargeş - minus 7,25% şi Bermas - minus 5,83%.

Capitalizarea bursieră în săptămâna 13 - 17 februarie a urcat la 217,5 miliarde lei, de la 215,4 miliarde lei în săptămâna precedentă.

Din aceeaşi categorie: Cristian Popa (BNR) atrage atenţia asupra cursului de schimb: Prea multă depreciere strică, dar s-ar putea şi prea multă apreciere să strice

Cursul de schimb nu este fix, dar prea multă depreciere strică, aşa cum s-ar putea şi prea multă apreciere să strice, în condiţiile în care jumătate din deficitul de cont curent este finanţat de "hot money", care e posibil să plece, dacă se schimbă sentimentul în piaţă, a afirmat, joi, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, precizând că vorbeşte în nume personal.

"Situaţia este că atunci când cursul se apreciază este perceput de populaţie şi de societate în general ca o evoluţie pozitivă. Însă, când ai deficit de cont curent, deficit extern atât de mare, bineînţeles că nu e neapărat de lăudat această evoluţie, ea nu contribuie la rezolvarea problemei, mai degrabă contribuie la perpetuarea ei, să spunem. De aceea eu spun, în nume personal, că trebuie atenţie, că trebuie să ştim, cursul nu este fix, că prea multă depreciere strică, dar s-ar putea şi prea multă apreciere să strice, mai ales când fundamentele spun altceva. Eu vin din mediul privat - sunt fost manager de active -, ştiu că este un preţ corect, nu pot autorităţile să-ţi spună, însă trebuie să te întrebi cât de sustenabilă este aprecierea cursului când deficitul de cont curent este atât de mare. 52% din acest deficit este finanţat de fluxuri stabile, de fluxuri non-generatoare de datorii. Diferenţa sunt aceste fluxuri, aceste flow-uri de portofoliu, generatoare de datorie, hot money. Li se mai spune hot money. De ce li se spune hot money? Pentru ca vin, să spunem, săptămânal şi, la un moment dat, când se schimbă sentimentul în piaţă, s-ar putea să se înghesuie toţi să fugă. Cred că trebuie atenţie la aceste capitaluri, sunt orientate pe termen scurt. Ca fost investment manager nu pot să le spun speculative, dar pot să spun că trebuie să ne uitam atent la ele", a spus Cristian Popa, la evenimentul în care Bursa de Valori Bucureşti a premiat Performerii Anului 2022 pe piaţa de capital.

El a declarat că BNR a prezentat miercuri publicului raportul asupra inflaţiei, iar acum câteva săptămâni a prezentat raportul de stabilitate financiară - şi acolo, unul dintre cele două mari riscuri sistemice viza deteriorarea echilibrelor macroeconomice, risc sistemic sever.

"Ieri, domnul guvernator a spus un lucru: 'Când deficitul extern ajunge la 10% din PIB, trebuie să ciulim urechile'. În stilul dânsului a spus cam ce spun şi eu acum. Eu o mai spun într-un fel şi am mai spus-o: Când tu, ca economie, economia României, cheltui cu 9-10% mai mult decât produci, trebuie să te întrebi cât de sustenabil este acest aspect pe termen lung şi, desigur, cât de sustenabilă este aprecierea cursului, în condiţiile în care 10% din PIB-ul anului trecut l-ai consumat cu capitaluri din afară. 26 miliarde de euro deficitul extern al anului trecut, peste 9% din PIB, balanţa bunurilor, minus 32 de miliarde de euro, balanţa serviciilor - acolo performăm foarte bine, plus 12 miliarde de euro. Îmi place să spun că deficitul extern este elefantul din camera cu porţelanuri. Sperăm că politicile economice să ducă spre slăbirea elefantului înainte să strice porţelanurile şi să spun că, tot o parabolă, îmi place să asociez lucrurile cu parabolele, e ca atunci când locuieşti la parter şi laşi geamul deschis să intre aerul: în prima zi intră aerul, a doua zi intră aerul, la un moment dat s-ar putea să intre şi hoţul. Când sentimentele în pieţe se întorc şi capitalurile fug din pieţele emergente spre pieţele dezvoltate, atunci e o problemă şi trebuie să fii pregătit", a atras el atenţia. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.