BNR: Care este cea mai falsificată bancnotă românească

Cea mai falsificată bancnotă românească este cea de 100 de lei, urmată de cea de 200 de lei, arată Raportul anual al BNR, publicat vineri. În anul 2021, falsurile de bancnote românești expertizate la BNR au totalizat2 871 bucăți, în scădere cu 27,48 la sută față de anul 2020. Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 lei, cu 2.697 bucăți (din care o bucată capturată de poliție), urmată de bancnota de 200 lei, cu un număr de 143 falsuri și bancnota de 50 lei, cu un număr de 23 falsuri.

Din numărul total de bancnote false, 2 au fost capturate de poliție în cursul unor acțiuni specifice, înainte de a fi puse în circulație, iar 2.869 falsuri au fost depistate în circulație (cu 13 la sută mai puține față de anul 2020). Numărul de falsuri la 1 milion de bancnote autentice în circulație a fost de 1,7 bucăți, față de 2,3 bucăți în anul 2020.

BNR: la finele anului trecut, activele sistemului bancar erau în creștere cu 14,2% față de 2020

La 31 decembrie 2021, activele nete bilanțiere din sistemul bancar românesc însumau 639,754 miliarde lei, în creștere cu 14,2 la sută față de 31 decembrie 2020, arată Raportul anual pentru 2021 al BNR publicat vineri..

Numărul instituțiilor de credit care activează în România a rămas neschimbat și pe parcursul anului 2021, la 26, modificările intervenind la nivelul dimensiunii acestora sau al structurii acționariatului.

Cota de piață în funcție de activul net, deținută de instituțiile de credit cu capital majoritar privat autohton, s-a majorat de la 18,9 la sută la 31 decembrie 2020 la 20,4 la sută la 31 decembrie 2021, iar cota celor cu capital majoritar de stat a crescut
de la 10,6 la sută la 31 decembrie 2020 la 11,4 la sută la 31 decembrie 2021. În același timp, ponderea instituțiilor de credit cu capital majoritar străin (exclusiv sucursalele instituțiilor de credit din străinătate) s-a redus aproximativ în aceeași măsură, de la 57,9 la sută la 56,0 la sută.

Ponderea instituțiilor de credit cu capital majoritar străin în totalul capitalului sistemului bancar (exclusiv sucursalele instituțiilor de credit străine) a scăzut de la 59,9 la sută la 31 decembrie 2020 la 58,4 la sută la 31 decembrie 2021.

Lichiditatea sistemului bancar, determinată potrivit ratei de acoperire a necesarului de lichiditate, s-a păstrat peste dublul cerinței reglementate, iar rata creditelor neperformante a continuat să scadă pe întreg parcursul anului 2021, atingând la sfârșitul anului un minim istoric (3,35 la sută), mai arată raportul.

Sistemul bancar s-a menținut profitabil, rezultatul financiar fiind superior celui din anul anterior, ponderea instituțiilor de credit care au încheiat anul 2021 cu rezultate financiare pozitive fiind de 76 la sută, față de 59 la sută în anul 2020.

În anul 2021, activitatea de supraveghere microprudențială a vizat un număr de 26 de instituții de credit, persoane juridice române, ale căror active contabile nete totalizau 562.002,9 milioane lei la 31 decembrie1. Dintre acestea, 4 dețineau capital majoritar privat autohton, 3 instituții de credit aveau capital integral sau majoritar de stat, iar restul de 19 reprezentau instituții de credit cu capital majoritar străin. De asemenea, un număr de 8 sucursale ale instituțiilor de credit din state membre, cumulând active totale de 77.751,6 milioane lei, desfășurau activitate bancară pe teritoriul României, supravegherea acestora revenind autorității competente din țara de origine a instituției de credit-mamă și/sau Băncii Centrale Europene, după caz.

De asemenea, un număr de 314 instituții intenționează să furnizeze servicii bancare în mod direct pe teritoriul României, potrivit notificărilor primite de Banca Națională a României, până la data de 11 mai 2022, de la autorități de supraveghere competente din alte state membre ale UE.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.