Buget 2024. Marcel Ciolacu: Îi anunţ pe toţi posesorii cardurilor pentru alimente

Principalele provocări economice ale anului viitor vor rămâne inflaţia şi menţinerea echilibrelor macroeconomice, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu, marţi seara, subliniind că bugetul pe 2024 este calibrat cu atenţie, pentru a atenua presiunile inflaţioniste.

”Când am venit în Palatul Victoria aveam o inflaţie de 10,6%, după ce în noiembrie 2022 se atinsese vârful de 16,8%. Astăzi, am dus inflaţia la o singură cifră, 6,7%, iar anul viitor ne propunem să o ducem la 4,6%. Vom lucra îndeaproape cu BNR pentru acest lucru. La fel, pentru a avea un curs de schimb stabil şi pentru a reduce deficitul de balanţă comercială, aşa cum am reuşit în acest an, în primele 10 luni, să îl scădem cu 5,.2 miliarde de euro", a spus premierul de la tribuna Parlamentului. 

Prețurile la energie

El a adăugat că vor fi prelungite cele două măsuri fundamentale care au dus la scăderea inflaţiei: plafonarea preţurilor la energie şi gaze şi plafonarea adaosurilor comerciale la cele 21 de categorii de alimente de bază.

"În plus, îi anunţ pe toţi posesorii cardurilor pentru alimente că acestea vor funcţiona şi anul viitor, urmând să fie alimentate cu 250 de lei, la fiecare două luni", a menţionat Ciolacu.

Bani pentru creșteri de venituri

Premierul a punctat că proiectul de buget pe 2024 prevede creşteri de venituri pentru peste 12 milioane de cetăţeni.

"Avem peste 40 de miliarde de lei în buget în plus pentru creşterea pensiilor, salariilor, alocaţiilor, dar şi pentru cei aflaţi în nevoie. Totodată, acest Guvern va face dreptate pensionarilor. Pentru prima dată, anul viitor vom avea două creşteri consistente ale pensiilor. Indexarea cu 13,8% - de la 1 ianuarie şi recalcularea - de la 1 septembrie. Astfel, pensia medie va creşte anul viitor de la 2.100 de lei la peste 2.800 de lei", a arătat premierul.

Promisiunile față de profesori

Marcel Ciolacu a subliniat că Guvernul îşi va respecta şi angajamentele luate faţă de profesori şi se va continua creşterea accelerată a salariului minim.

"Vom menţine facilitatea celor 200 de lei, scutiţi de taxe până la 1 iulie, când salariul minim va ajunge la 3.700 de lei brut. De la preluarea acestei guvernări am spus că trebuie să ne apropiem, cât mai repede, de salariul minim european. De aceea, îmi doresc ca, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim să fie 4.000 de lei în România. De asemenea, câştigul salarial mediu net va fi în 2024 de 954 de euro, faţă de 694 de euro în anul 2021, când am intrat la guvernare. (...) Creşterea semnificativă a salariilor este fundamentală într-o economie care răsplăteşte oamenii pentru munca lor. Şi este singura cale pentru a ne păstra în ţară forţa de muncă calificată, dar şi pentru a-i convinge pe cei care au plecat să revină înapoi. De aceea, voi susţine întotdeauna oamenii care muncesc şi contribuie la dezvoltarea acestei ţări", a mai declarat Ciolacu. 

150 de proiecte selectate 

Asigurând că anul viitor România va avea o economie care va crește pe investiții, nu pe consum, șeful Guvernului a declarat că ”nu mai aruncăm banii pe zeci de mii de proiecte începute şi niciodată finalizate. Pentru 2024, am selectat peste 150 de proiecte de investiţii importante, dintre care: 108 la Transporturi şi Infrastructură, 21 la Ministerul Dezvoltării, 13 la Mediu, 9 la Sănătate. Ca valoare, 91% din bani se vor duce pe Infrastructură, ceea ce înseamnă un salt de dezvoltare incredibil pentru România". 

El a adăugat că, pe lângă Infrastructură, celelalte două domenii strategice în care Guvernul va investi considerabil în 2024 vor fi Educaţia şi Sănătatea.

Șpaga, aspru pedepsită

” ... la Sănătate vom avea un plus de 44%, adică mai mult cu 5,8 miliarde de lei faţă de execuţia din 2023. Nu vreau să mai întâlnim situaţii în care spitalele să rămână fără finanţare şi bolnavii să nu aibă acces la tratament. (...) Vom investi masiv în medicii de familie, dar vom continua şi construcţia de spitale prin PNRR, astfel încât să creştem accesul oamenilor la servicii medicale de calitate. Iar cine mai îndrăzneşte să ia şpagă pentru a-şi face treaba trebuie să plătească extrem de aspru!", a subliniat premierul. 

Le dau o veste proastă

Marcel Ciolacu a promis, de asemenea, acțiuni mai ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. 

"Cei care fac evaziune sunt de fapt cei care fură banii copiilor, banii profesorilor, banii pensionarilor şi banii pentru investiţii. Sunt cei care vă spun la televizor că este rău şi vine apocalipsa, în timp ce ei îşi rezervă următoarea vacanţă de lux. Le dau o veste proastă: anul viitor vom pune în aplicare cel mai ambiţios plan de combatere a evaziunii din istoria acestei ţări! Din îmbunătăţirea colectării, reducerea evaziunii fiscale şi digitalizarea ANAF vom aduce un plus de 1% la buget, adică peste 17 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, vom lua din buzunarele băieţilor deştepţi pentru a construi drumuri, şcoli şi spitale", a menţionat Ciolacu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.