Buzoianu: Valuri de căldură, furtuni și păduri moarte – România, în pragul colapsului ecologic

"Noi trebuie să acceptăm evidenţa. Ştiinţa toată confirmă că există schimbări climatice, că ele ne afectează. Nu sunt un concept abstract, nu sunt o idee îndepărtată, schimbările climatice sunt aici, deja ne impactează viaţa. Avem în România judeţe întregi în proces de deşertificare şi, când zicem asta, nu ştiu dacă ne dăm seama ce înseamnă pentru agricultorii de acolo, pentru oamenii de-acolo. Avem comunităţi întregi care nu au apă în fiecare zi, ore întregi, din cauza schimbărilor climatice. Avem situaţii din ce în ce mai extreme, inundaţii peste inundaţii care distrug în fiecare an comunităţi întregi şi în faţa acestei evidenţe noi trebuie să acţionăm, Cum acţionăm? În primul rând (...), România trebuie să fie angrenată în misiunea de la nivel european cu privire la emisiile pe care trebuie să le scădem pentru a putea să luptăm împotriva schimbărilor climatice, acesta este primul pilon. Al doilea pilon este să începem şi noi să ne adaptăm la schimbările climatice, pentru că realitatea este că ele sunt deja aici. Trebuie să regândim oraşele în care locuim astăzi, care au devenit insule betonate de căldură, care au nevoie din ce în ce mai mult de spaţiile verzi, care au nevoie de o infrastructură gândită ca noi să putem să facem faţă şi să trăim cu o calitate a vieţii decentă în oraşele acestea, în condiţii climatice care au fost anunţate", a afirmat Diana Buzoianu, la o conferinţă de specialitate.

Ea a subliniat că, la fiecare furtună, în oraşele mari se înregistrează distrugeri, iar la fiecare val de căldură "din ce în ce mai multe morţi anunţate".

"Este o tragedie, şi în faţa acestor tragedii noi trebuie să fim din ce în ce mai pregătiţi cu măsuri concrete. Din perspectiva Ministerului Mediului, noi vom fi un minister care va pune prioritate inclusiv pe normele de punere în aplicare pe care le vom da, ca domenii cheie să fie adaptate la schimbările climatice. Avem pentru prima dată, de exemplu, în noul Cod silvic, trecută ideea de a gândi normele tehnice şi de a gândi planurile de management, de a gândi normele de aplicare şi din perspectiva adaptării la schimbările climatice. Şi vă dau un exemplu - poate ştiţi deja - sunt păduri întregi care se usucă la propriu în România, hectare întregi, mai ales în sudul României, care pur şi simplu nu mai fac faţă schimbărilor climatice, păduri care au fost plantate cu anumite specii de arbori, care astăzi nu se mai regăsesc în clima din zonele respective. O idee de exemplu că ar putea să fie tăiate acele zone în care s-au uscat arbori şi apoi să pui exact aceiaşi arbori ar trebui să fie o sinucidere pentru acele păduri. Deci, noi trebuie să regândim ce arbori plantăm în anumite zone ale României unde astăzi se găsesc anumite specii, dar care nu mai fac faţă efectiv schimbărilor de climă din zonele respective", a explicat ea.

Potrivit ministrului, în normele de punere în aplicare "pe care noi le vom da în mod expres, de exemplu, pe zona de nou Cod silvic, vom avea experţi care se vor uita pentru prima dată foarte atent inclusiv la introducerea unor măsuri şi soluţii care să ţină cont de aceste schimbări climatice", iar asta va fi o măsură ce rezolvă o parte din probleme pe zona de păduri.

"Dacă ne uităm pe zona de oraşe, va trebui să avem un pachet mult mai robust pe Legea spaţiilor verzi, pentru că noi degeaba vorbim de insule de căldură, degeaba vorbim de fondurile europene, degeaba vorbim de cum ne adaptăm la schimbări climatice, dacă oraşele în care trăim sunt sub un pericol, un asalt complex ca puţinele spaţii verzi pe care le mai avem să dispară în următorii ani. Şi aici este o discuţie foarte serioasă, pentru că, da, într-adevăr, acele spaţii verzi sunt privite, pe de o parte, de anumite persoane ca fiind aducătoare de un profit uriaş, dacă acolo spaţiile de verzi ar dispărea şi s-ar mai ridica trei blocuri. Dar, pe de altă parte, interesul general al tuturor comunităţilor este ca pentru acele două-trei blocuri să nu ajungă să se sufoce, de fapt, milioane de oameni între betoane. Şi tot în acest sens, ministerul trebuie să vină cu o propunere de protecţie a spaţiilor verzi pe care le avem", a transmis şeful de la Mediu.

Diana Buzoianu a subliniat că tema schimbărilor climatice va trebui abordată punctual pe fiecare domeniu în parte, "cu fiecare soluţie, pe fiecare arie specifică".

"Dacă noi vom încerca să abordăm acest subiect gândindu-ne doar la nişte ţinte globale sau naţionale sau europene pe care le avem şi cu asta am terminat discuţia, nu vom fi niciodată pregătiţi pentru schimbările care deja au venit peste noi. Noi va trebui să luăm fiecare domeniu în parte şi pentru fiecare domeniu în parte trebuie să gândim transversal şi să adaptăm măsurile pe care noi astăzi le avem la o realitate care astăzi este schimbată faţă de momentul în care legile respective au fost date prima dată. Asta este partea din misiunea Ministerului Mediului, dar parte, inclusiv, din misiunile altor ministere", a transmis aceasta.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a participat, vineri, la la conferinţa organizată de Administraţia Naţională de Meteorologie, împreună cu DC News Media Group, cu tema "Schimbările climatice şi impactul în economie".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.