Ce este insolvența personală. Procedurile ce pot fi accesate

Prima procedură de insolvență este bazată, potrivit legislației în vigoare, mai precis Legea nr. 151/2015 intrată în vigoare la 1 august 2017, pe un plan de rambursare a datoriilor, a doua presupune lichidarea de active, iar cea de-a treia este o procedură simplificată. Dintre toate, doar prima este o procedură care nu implică instanța de judecată.

De la bun început trebuie precizat că o persoană fizică cu domiciliul sau reședința în România poate solicita intrarea în insolvență dacă nu are suficienți bani să-și plătească datoriile (insolvența se prezumă, dacă s-a depășit cu 90 de zile data scadenței) și dacă nu există vreo probabilitate rezonabilă că-și va reveni, pe plan financiar, în următoarele 12 luni, astfel încât să-și poată plăti datoriile așa cum prevăd contractele pe care le-a încheiat și să ducă în același timp un trai rezonabil. 

I. Insolvența pe baza planului de rambursare a datoriilor

Dacă datornicul consideră că se află în stare de insolvență, dar situația sa financiară nu este total compromisă, poate cere Comisiei de insolvență deschiderea insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Aici vorbim practic de o procedură cu caracter administrativ, nu judiciar. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie. În 2022, asta înseamnă minimum 38.250 de lei.

Planul de rambursare, stabilit împreună cu administratorul judiciar special desemnat, trebuie aprobat de creditori și va fi pus în executare pe parcursul a cinci ani, de principiu. Un aspect important este că, până la aprobarea definitivă, executările silite ce vizează persoana respectivă vor fi suspendate pentru maxim trei luni, dar în urma aprobării planului toate măsurile de executare silită vor fi suspendate. În situația în care planul nu este respectat, sau debitorul nu-și achită datoriile curente, se poate cere închiderea procedurii pe bază de plan și deschiderea procedurii pe bază de lichidare de active.

II. Lichidarea de active în procedura judiciară

A doua variantă de procedură de insolvență a persoanei fizice are caracter judiciar și presupune lichidarea de active. Se ajunge aici dacă situația financiară persoanei respective este complet compromisă. Atât datornicul poate cere intrarea în această procedură, cât și creditorii acestuia, în situația în care planul de rambursare nu poate fi dus la bun sfârșit.

Lichidatorul desemnat de instanță va analiza care sunt datoriile persoanei fizice și va face inventarul bunurilor sale pentru a stabili cum se vor acoperi datoriile și tot el este cel care se va ocupa de toate actele juridice necesare - contracte de vânzare, spre exemplu. După ce vândut tot ce era de vândut și a înapoiat creditorilor datoriile lor (sau părți din datorii, cel mai probabil), va întocmi un raport final în baza căruia instanța va închide procedura.

Însă datornicul va fi supravegheat în perioada următoare închiderii procedurii, iar eliberarea de datorii reziduale (ștergerea datoriilor rămase neacoperite) se va face numai dacă, după un anumit număr de ani de la data închiderii procedurii a acoperit un anumit procent din datorii.

III. Procedura simplificată de insolvență

Această ultimă variantă este accesibilă persoanei fizice dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult zece salarii minime pe economie, dacă nu are bunuri sau venituri ce pot fi urmărite în cadrul unei proceduri de executare silită și dacă are peste vârsta standard de pensionare sau și-a pierdut total/cel puțin jumătate din capacitatea de muncă. Și această a treia procedură are caracter judiciar, ceea ce înseamnă că încuviințarea intrării în insolvență trebuie dată de instanță, iar executările silite vor fi suspendate de la momentul încuviințării.

Practic, datornicul este obligat, de la acest punct, să-și plătească datoriile curente la timp, să nu se mai împrumute, să anunțe în fiecare an Comisia de insolvență cu privire la situația bunurilor sale sau dacă obține venituri suplimentare de peste 50% din salariul minim pe economie față de nivelul declarat la momentul cererii de intrare în insolvență. De asemenea, datornicul va trebui să anunțe Comisia dacă moștenește, dacă primește cu titlu de donație sau intră în posesia unor bunuri sau servicii a căror valoare depășește salariul minim pe economie.

În fine, ar mai trebui menționat că datornicii în insolvență nu vor scoate bani din buzunar pentru a-i plăti pe administratorii procedurilor de insolvență și pe lichidatori. "Costurile aferente onorariilor administratorilor și lichidatorilor pentru procedura insolvenței se suportă de la bugetul de stat, din bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, prin bugetul Ministerului Economiei", se prevede în norme, scrie Avocatnet.

Citește și Pensionare 2022. Pensie pentru munca în străinătate

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.