Cele două cauze ale scumpirilor din producția industrială a României

Industria românească resimte tot mai mult presiunea costurilor. Prețurile producției industriale au crescut cu 6,1% în septembrie 2025 comparativ cu aceeași lună a anului trecut, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică. Creșterea vine pe fondul scumpirii energiei și al majorărilor de preț din industria chimică și alimentară.

Scumpiri lunare pe fondul creșterii costurilor la energie

Față de luna august 2025, indicele general al prețurilor producției industriale a urcat cu 0,9%, semn că presiunea costurilor nu s-a atenuat nici la final de trimestru.

Piața internă a înregistrat o creștere de 1,2%, în timp ce pentru exporturi prețurile au avansat modest, cu 0,1%, ceea ce arată că firmele care produc pentru piața externă reușesc să mențină un control mai strict asupra costurilor.

Creșterea lunară a fost alimentată în special de industria energetică, unde prețurile au urcat cu 2,9% față de luna anterioară.

Energia, principalul factor de presiune

Pe ansamblu, industria energetică a înregistrat cel mai puternic avans față de anul trecut: +10,7%.

Creșteri importante s-au înregistrat și în fabricarea produselor chimice (+7,5%), a băuturilor (+7,5%), a produselor din tutun (+8,4%) și în industria mobilei (+8,7%).

De asemenea, producția și furnizarea de energie electrică și termică a avut o creștere de 13,1%, confirmând impactul direct al prețurilor din sectorul energetic asupra întregii industrii.

În schimb, industria extractivă a rămas în scădere, cu un indice anual de 97,8%, pe fondul reducerii prețurilor la petrol și gaze naturale.

Citește și: INS: creștere puternică a înmatriculărilor de autoturisme noi în România

Industria prelucrătoare, creștere moderată

La nivelul industriei prelucrătoare, prețurile au crescut cu 3,8% față de septembrie 2024, o evoluție mai temperată comparativ cu sectorul energetic.

Cele mai mari scumpiri s-au observat în industria alimentară (+4,8%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+6,4%), tăbăcirea pieilor și fabricarea încălțămintei (+8,3%) și prelucrarea lemnului (+9%).

În schimb, industria metalurgică (-0,7%) și fabricarea echipamentelor electrice (+3,7%) au înregistrat evoluții moderate, semn că sectoarele dependente de export au reușit să limiteze transferul de costuri către prețul final.

Piața internă rămâne principalul generator de scumpiri

Analiza INS arată că cea mai mare parte a creșterii vine din piața internă, unde prețurile producției industriale au fost cu 6,9% mai mari decât în septembrie 2024.

În schimb, pentru piața externă, avansul a fost de 4,1%, un nivel semnificativ mai scăzut, ceea ce reflectă prudența companiilor în a-și pierde competitivitatea pe piețele internaționale.

Semnale mixte în industrie

În timp ce unele ramuri – precum energia, lemnul și produsele chimice – au raportat creșteri accelerate de preț, alte domenii, cum ar fi fabricarea calculatoarelor și echipamentelor electronice (-3,6%), au consemnat scăderi, semn al stagnării cererii în industriile tehnologice.

Economiștii consideră că evoluția prețurilor industriale confirmă o tensiune între costurile energetice și cererea industrială, iar ritmul de 6% pe an este de natură să mențină presiunea asupra inflației generale.

Context și perspectivă

Datele pentru septembrie 2025 sunt provizorii, iar INS va publica noile valori actualizate pe 3 decembrie 2025.

Pentru întreg anul, analiștii estimează că indicele prețurilor producției industriale (PPI) va rămâne peste 5%, menținând presiunea asupra costurilor din industrie și, implicit, asupra prețurilor de consum în lunile următoare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.