S-a spus, s-a atras atenția și iată că s-a adeverit: anul 2023 a fost cel mai fierbinte înregistrat de pe planetă. Iar efectele fenomenului climatic El Nino, care continuă să se facă simțite în prima jumătate a anului 2024 riscă să stabilească noi recorduri de temperatură pe parcursul acestui an.

Așa cum și în 2023 au fost doborât toate recordurile de căldură: temperatura medie anuală a planetei a depășit nivelurile preindustriale (1850-1900) cu 1,45°C, potrivit datelor Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), confirmând cifrele de la Observatorul European Copernic.

Ne apropiem periculos de mult de limita de +1,5°C stabilită de Acordul de la Paris. „Sunt 66% șanse ca, în intervalul 2023-2027, temperatura medie anuală globală să depășească nivelurile preindustriale cu peste 1,5°C pe o perioadă de cel puțin un an”, atrage atenția OMM.

Pentru Omar Baddour, șeful operațiunii de monitorizare a climei, responsabil cu dezvoltarea politicilor OMM, „dacă parametrii emisiilor de gaze cu efect de seră rămân neschimbați, trebuie să ne așteptăm ca aerul să fie mai cald cu +1,5°C în fiecare an până în 2040.

Fenomenul El Nino

Aceste recorduri se explică prin trei parametri: volumul emisiilor de gaze cu efect de seră, fenomenul climatic El Nino care a început în primăvara anului 2023 și erupția vulcanului Tonga din Oceanul Pacific, la începutul anului 2022, dar ale cărei efecte se simt încă, în special din cauza cantității colosale de vapori de apă eliberate. Dacă acești vapori tind să răcească stratosfera local, ei produc un efect de seră global, de unde și contribuția la încălzirea globală.

Este dificil, chiar și pentru cei mai experimentați oameni de știință, să determine cu exactitate ponderea fiecăruia dintre aceste fenomene în încălzirea globală, dar un lucru este cert: efectul El Nino va atinge apogeul în ianuarie și va continua până în primăvara anului 2024. Partea proastă este că, în general, după apogeul său, fenomenul are cel mai mare impact asupra temperaturilor, ceea ce îi determină pe experți să afirme că anul acesta va fi probabil și mai cald decât anul precedent.

Efecte contrastante

Acest fenomen meteorologic complex afectează toate regiunile lumii dar cu efecte puternic contrastante: „În zona intertropicală, semnalul este direct cu precipitații intense și riscuri puternice de inundații în Africa de Est. Pe de altă parte, în sudul Africii sau în Brazilia, pericolul real îl constituie seceta severă”, explică Omar Baddour.

„Fenomenul El Nino este natural și vine și trece de la un an la altul, dar schimbările climatice se intensifică pe termen și mai lung, iar acest lucru se întâmplă din cauza activităților umane. Este o certitudine”, insistă Celeste Saulo, noul secretar general al OMM de la 1 ianuarie. O modalitate de a ne aminti că eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră rămân esențiale pentru a limita încălzirea globală, indiferent de fenomenele meteorologice care se adaugă acesteia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.