CNPP, precizări privind contractele de asigurare socială: Ce se întâmplă de la 1 ianuarie 2025

Casa Naţională de Pensii Publice precizează că, începând cu 1 ianuarie 2025,  salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată crește la 4.050 lei. Astfel, începând cu acceași dată, nivelul minim al venitului lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială încheiat cu casa de pensii este de 4.050 lei, iar cuantumul contribuției de asigurări sociale aferent acestui venit este de 1.013 lei.

Din inițiativa casei teritoriale de pensii, prin notificarea asiguratului, se vor modifica toate veniturile asigurate înscrise în contractele de asigurare socială al căror nivel se situează sub nivelul minim de 4.050 lei.

Noua valoare de 4.050 lei nu are implicații pentru contractele de asigurare socială cu asigurare retroactivă, încheiate până la data de 01 ianuarie 2025, în baza art. 6, alin. (3) din Legea nr.360/2023 privind sistemul public de pensii.

Din aceeaşi categorie: România este pe ultimul loc în UE după ponderea pensionarilor care continuă să lucreze

Majoritatea persoanelor din Uniunea Europeană care au ieşit la pensie în 2023 au încetat să mai lucreze şi doar 13% dintre acestea au continuat să lucreze, România fiind la coada clasamentului, cu doar 1,7% dintre pensionari care lucrau şi după pensionare, conform datelor privind sondajul EU-LFS publicate luni de Eurostat.

Ţările baltice au cea mai mare pondere a persoanelor care continuă să lucreze şi după ce au primit prima pensie pentru limita de vârstă, pe primul loc fiind Estonia (54,9%), urmată de Letonia (44,2%) şi Lituania (43,7%). La polul opus, cea mai mică pondere se înregistra în Spania (4,9%), Grecia (4,2%) şi România (1,7%).

Principalul motiv pentru care oamenii continuă să lucreze şi după ce au ieşit la pensia de limită de vârstă este acela că le place să lucreze şi vor să fie productivi (cum au declarat de 36,3% dintre persoane) sau din nevoi financiare (28,6%). Dorinţa de a menţine integrarea socială (11,2%) şi atractivitatea financiară a serviciului (9,1%) au fost menţionate de asemenea ca motive pentru a continua să lucreze. O mică pondere, 3,5%, continuă să lucreze pentru că şi partenerul lor este angajat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.