Cosmin Marinescu (BNR): Cum pot fi făcute cele mai importante economii bugetare

"Din păcate, nu există soluţii-instant de însănătoşire a bugetului şi nici criterii ştiinţifice care să ofere unicitatea soluţiei optimale. În ultimă instanţă, dincolo de poziţii de principiu sau de modele fiscale consacrate, ceea ce contează acum este obţinerea unui consens suficient pentru ca pachetul de măsuri al viitorului Guvern să fie credibil şi eficient. În acest sens, sunt de părere că cele mai importante economii bugetare le putem face câştigând credibilitate prin măsuri clare şi coerente. Prin adoptarea unui pachet credibil de consolidare fiscală, dobânzile la care România va atrage finanţare pot scădea semnificativ, ceea ce va reprezenta un beneficiu real pentru sustenabilitatea datoriei publice", a scris Cosmin Marinescu pe site-ul propriu.

El a subliniat că trebuie privit şi dincolo de problema deficitului bugetar, deoarece România a atins un prag de maturitate economică ce ne-ar putea permite "să facem saltul către un nou nivel de ambiţie şi viziune de dezvoltare", însă este nevoie de regândirea politicilor publice, asigurând consecvent disciplină financiară şi responsabilitate fiscală.

Cosmin Marinescu a explicat, într-un interviu acordat Forbes, că deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt actualmente problema critică a României, iar evaluările fiscale arătau, cu mai mult timp în urmă, că 2025 va fi anul corecţiilor bugetare.

"Îngrijorătoare, dar şi surprinzătoare, este însă anvergura necesară a ajustărilor, având în vedere că România convenise deja cu Comisia Europeană un parcurs de consolidare bugetară prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu, care asumă ţinta de deficit bugetar de 7% din PIB pentru 2025. Chiar şi această ţintă de 7% părea optimistă la momentul construcţiei bugetare. Atât Consiliul fiscal, cât şi alte evaluări tehnice independente estimau un deficit realist în jurul a 7,7% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale din PIB peste nivelul asumat. Acum, însă, problema severă cu care ne confruntăm este că evaluările din ultimele săptămâni indică un gap al deficitului de circa 30 de miliarde lei, care înseamnă 1,5 puncte procentuale din PIB, deci dublu faţă de estimările iniţiale", a precizat Cosmin Marinescu, în interviu.

El a adăugat că trebuie stopat definitiv acest modus vivendi de construcţie bugetară pe bază de proiecţii nerealiste ale veniturilor şi cheltuielilor publice, care alterează deficitul, generează ulterior corecţii majore şi subminează credibilitatea angajamentelor bugetare în faţa partenerilor europeni şi a pieţelor financiare.

"Tocmai de aceea trebuie să primeze calitatea şi sustenabilitatea politicilor publice, care să abandoneze tentaţiile populiste de a oferi doar beneficii - adesea pe termen scurt, ignorând costurile acestora - de regulă pe termen lung, adică nota de plată pe care cineva o plăteşte până la urmă", a punctat oficialul BNR.

În opinia sa, provocările anului 2025 vizează în principal trei aspecte: calitatea construcţiei bugetare, care explică acum amplificarea abaterii deficitului faţă de ţinta asumată prin construcţia bugetară de 7% din PIB; momentul ajustării bugetare, care reduce aplicarea măsurilor de corecţie pentru doar jumătate de an, deci diminuează impactul acestora pentru anul curent; creşterea economică din 2025, care a fost deja revizuită negativ la 1,4%, inclusiv pe fondul stagnării economice din trimestrul 1, în condiţiile în care bugetul anului curent fost construit pe o prognoză de creştere economică supraestimată, de 2,5%, în timp ce unele prognoze internaţionale erau chiar mai optimiste.

Marinescu a semnalat că nu există soluţii-instant de însănătoşire a bugetului şi nici criterii ştiinţifice care să ofere unicitatea soluţiei optimale.

"Măsurile propuse pentru consolidarea fiscală au fost intens dezbătute, atât între reprezentanţii partidelor politice cât şi în spaţiul public. În ultimă instanţă, dincolo de poziţii de principiu, dincolo de modele fiscale consacrate, ceea ce contează este obţinerea unui consens suficient pentru ca pachetul de măsuri al viitorului Guvern să fie implementat coerent şi credibil. Acum, întrebarea esenţială este cum facem consolidare fiscală fără să afectăm major creşterea economică. În acest sens, compoziţia pachetului de consolidare fiscală trebuie gândită pentru a evita efecte recesioniste severe, fie ele directe sau anticipate", a punctat el.

Astfel, Cosmin Marinescu consideră "pe deplin justificată" prioritatea acordată măsurilor de reducere a cheltuielilor, însă acestea trebuie să se bazeze pe reforme structurale, bune practici administrative şi creşterea calităţii serviciilor publice.

"Excesele bugetare nu corespund doar unor situaţii punctuale, ci ilustrează un sistem administrativ rămas în urmă faţă de cerinţele unei economii moderne şi digitalizate. Cu toate acestea, sunt multe zone administrative în care, dacă începi să tai contabil şi nu te uiţi la efectele pe termen mediu şi lung, rişti să amplifici probleme structurale, să afectezi servicii publice esenţiale, să generezi disfuncţionalităţi sau riscuri reputaţionale. Indiferent de efortul care vizează ajustarea cheltuielilor bugetare, obiectivul creşterii ponderii veniturilor fiscale în PIB trebuie să rămână prioritar pe termen mediu şi lung", a precizat viceguvernatorul BNR.

Potrivit sursei citate, cele mai importante economii pot fi făcute câştigând credibilitate prin măsuri clare şi eficiente, ceea ce se va transfera în scăderea costurilor la care România se finanţează. De exemplu, a spus el, faţă de cheltuielile cu dobânzile de aproape 30 de miliarde lei în 2023, în anul 2024 s-a cheltuit cu dobânzile peste 36 de miliarde lei, iar în 2025 se prefigurează deja dobânzi de peste 46 de miliarde lei.

"Estimez faptul că, urmare a adoptării unui pachet ferm de consolidare fiscală, dobânzile la care România va atrage finanţare pot scădea semnificativ, ceea ce va reprezenta un beneficiu real pentru sustenabilitatea datoriei publice", a afirmat Marinescu.

El a adăugat că, în prezent, pieţele financiare, investitorii instituţionali, agenţiile de rating şi partenerii externi - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional - privesc România prin prisma credibilităţii acestor măsuri, care trebuie să exprime voinţă politică şi capacitate de reformă.

În opinia lui Cosmin Marinescu, riscurile legate de întârzierea sau aplicarea parţială a măsurilor fiscale, sunt multiple şi de natură sistemică, iar o eventuală retrogradare a ratingului de ţară nu este un exerciţiu abstract sau formal, ci ar avea consecinţe economice imediate: creşterea bruscă a costurilor de finanţare a datoriei publice, a dobânzilor la care se împrumută inclusiv sectorul privat, scăderea încrederii investitorilor, restrângerea accesului la fondurile europene - care sunt o sursă majoră de investiţii şi dezvoltare.

Totodată, întârzierea consolidării fiscale riscă să pună presiune pe capacitatea statului de a finanţa în mod ordonat deficitul bugetar şi serviciul datoriei publice.

"Relevante sunt şi turbulenţele provocate recent pe piaţa financiară locală de contextul electoral, ce au generat mari incertitudini şi au antrenat ieşiri substanţiale de capitaluri, sub diverse forme. În acest context, rezervele valutare ale României au scăzut, cu circa 6,8 miliarde euro pe parcursul lunii mai. Deşi o depreciere a leului ar putea contribui la corectarea dezechilibrelor externe, pe termen scurt, aceasta ar intensifica presiunile inflaţioniste şi ar eroda şi mai mult veniturile reale ale populaţiei", a punctat oficialul BNR.

Acesta consideră că România va avea mult de câştigat dacă vor exista ambiţia şi consensul necesar pentru o reorganizare administrativ-teritorială modernă, nu doar pentru a realiza economii bugetare şi a creşte eficienţa actului administrativ, ci ca factor instituţional de convergenţă şi dezvoltare regională la nivel de ţară. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.