COVID lung, o NOUĂ PANDEMIE? Experții încearcă să dezlege acest mister

Autor: Georgel Simionică
Data actualizării:
Data publicării:
Experții încă încearcă să înțeleagă / Foto: MTI
Experții încă încearcă să înțeleagă / Foto: MTI
Pandemia a venit cu un set de evenimente care au fost toate noi pentru toată lumea. Toți am trebuit să facem față unei experiențe complet necunoscute. Unii dintre cei care au contractat boala s-au confruntat însă cu o formă prelungită de boală, formă care a primit numele generic de COVID lung.

Ce este COVID lung

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, persoanele cu ceea ce aceasta numește "afecțiune post-COVID-19" au simptome, de obicei, la trei luni după de au contractat boala, care durează cel puțin două luni și care nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ. Simptomele prelungite - uneori complet noi pentru pacient - includ probleme pulmonare, cardiovasculare, gastrointestinale și ale sistemului nervos, precum și efecte neurologice, cum ar fi afectarea cognitivă. 

Afecțiunile pot persista după contractarea inițială sau pot apărea după faza acută a bolii - chiar și în cazul formelor asimptomatice. Simptomele pot, de asemenea, să fluctueze. 

Cât de des apare

Un studiu de amploare publicat în noiembrie, folosind date de la Departamentul american al Afacerilor Veteranilor, a estimat că aproximativ 7% dintre persoane au avut cel puțin un simptom de COVID lung la șase luni după ce au fost infectate. De asemenea, a constatat diferențe în ceea ce privește simptomele în funcție de vârstă, rasă, sex și starea de sănătate inițială. 

Un studiu mult mai mic, din februarie 2021, care a urmărit persoanele timp de nouă luni după boală, a constatat că aproximativ 30% dintre persoane au raportat simptome persistente. 

Deși aceste afecțiuni pot apărea indiferent de gravitatea inițială a infecției, persoanele care au avut inițial simptome severe sau multe simptome sunt mai susceptibile de a fi afectate. 

Care sunt simptomele post-COVID

Cele mai frecvent raportate includ cele respiratorii, cardiovasculare, neurologice, gastro-intestinale, afecțiuni musculo-scheletale, psihilogice și psihice, ORL,dermatologice. 

Cum se poate preveni COVID lung

Un studiu realizat în Marea Britanie a constatat că primirea unei a doua doze de vaccin împotriva coronavirusului cu cel puțin două săptămâni înainte de o infecție a fost asociată cu o scădere cu 41% a șanselor de a se autodenunța cu COVID lung cel puțin 12 săptămâni mai târziu. Datele din Israel susțin această constatare.

Citește și: Gripa revine în forță însă într-un mod complet atipic

Care sunt cauzele

În general cauzele sunt bolile preexistente infectării cu COVID-19.

Cât de gravă este boala

Majoritatea simptomelor de COVID lung nu par să pună în pericol viața, dar cei afectați întâmpină dificultăți de respirație sau oboseală pot fi invalidante. În plus, pentru unii supraviețuitori infecția poate reprezenta unn atac asupra organismului, care deteriorează organele vitale și exacerbează alte boli, ale căror efecte pot să nu devină evidente decât după luni de zile, ajungând să fie un fel de bombă cu ceas.

Printre afecțiunile care se pot manifesta mai târziu se numără stop cardiac, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, embolie pulmonară, miocardită și boli cronice de rinichi. Medicii au observat, de asemenea, o creștere a cazurilor de diabet post-COVID. Studii din SUA, Marea Britanie și Germania au arătat că persoanele care au fost spitalizate pentru COVID au un risc crescut de a fi reinternate sau de a muri în 6 până la 12 luni mai târziu. 

Cum se recuperează

Traiectoriile de sănătate ale supraviețuitorilor de COVID variază foarte mult - de la o rezolvare completă și o revenire la nivelul anterior de sănătate la majoritatea persoanelor, până la necesitatea unui transplant de plămâni la o mică minoritate. 

Este COVID-19 singurul vinovat pentru aceste simptome?

Unele simptome ar putea să apară din întâmplare sau să fie declanșate de stres și anxietate. Dar unele afecțiuni preexistente, ca de pildă diabetul, ar fi putut să nu fie diagnosticate până la COVID când a determinat atenția medicală. 

Potrivit unui studiu apărut la 8 octombrie în Lancet, restricțiile sociale, blocajele, închiderea școlilor și a întreprinderilor, pierderea mijloacelor de trai, scăderea activității economice și schimbarea priorităților guvernelor, toate acestea au avut potențialul de a afecta substanțial sănătatea mintală. Studiul a constatat că pandemia a dus la 53,2 milioane de cazuri suplimentare de tulburări depresive majore și la 76,2 milioane de cazuri suplimentare de tulburări de anxietate la nivel mondial. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Adrian Negrescu / Ilustrație: Oana Pavelescu
Bogdan Gruia Ivan
Motswedi, diamant de 2.488 carate
Klaus Iohannis / Foto: Președinția României

Klaus Iohannis cheamă partidele la consultări

Președintele Klaus Iohannis a declarat că va chema la...

Marcel Ciolacu
Vladimir Putin / Foto: Kremlin
Iluminat public / Foto: Freepik

Când se lansează programul Casa Verde Fotovoltaice 2025

Adrian Corbu, vicepreşedinte al Administraţiei Fondului...

Euro și lei / Foto: Oana Pavelescu
e-Factura
Tiktok
iPhone
Fraudă / Grafică: Oana Pavelescu
Rezerva Federală / FOTO: Wikipedia
Banca Transilvania
Ultima ședință a cabinetului Ciolacu
Borcane cu miere într-un târg / Foto: Freepik
Viktor Orban
Damen Shipyars
Petroliere / Foto: Unsplash
Știrile dimineții / Foto: Freepik
Mintia

pixel