Criza gazelor. Conducta pe care miza România are probleme

Gazele alternative celor rusești sunt în special cele azere, în eventualitatea limitării/stopării livrărilor de către Gazprom prin gazoductul TurkStream, după modelul impus în Nordul Europei, unde tranzitul prin Nord Stream și Yamal s-a redus considerabil, potrivit B1. 

În sezonul de iarnă, gazul care intră în sistem, pentru acoperirea consumului intern, provine din producția curentă, importuri și extrageri din depozite, care în prezent sunt în proporție de 62,6% pline (20,5 TWh). Cum, în prezent, producția curentă se situează la un nivel aproape dublu celui al consumului (260 GWh/zi vs 135 GWh/zi), probabil că România va intra în iarnă cu peste 80% depozite pline (peste 26 TWh).

Însă chiar dacă ar avea depozitele pline 100%, România tot ar avea nevoie de importuri, cel puțin în perioade cu vârf de consum, pentru a păstra în parametri funcționali Sistemul Național de Transport (SNT).

Cât gaz există în depozite

În momentul de față, România a depășit nivelul de 2 miliarde metri cubi gaze depozitate, duminică înmagazinând 16,5 milioane mc, la o producție de 24,1 milioane mc și un nivel al importurilor de 8 milioane mc, scrie profit.ro. Depozitele operate de Depogaz și Depomureș sunt umplute într-un procent de peste două treimi din capacitatea totală de înmagazinare, de aproximativ 3 miliarde mc.

Potrivit premierului Nicolae Ciucă, ținta pentru 1 august era de 46%, iar România a depăşit-o încă din prima jumătate a lunii iulie.

„România va avea suficient gaz în depozitele naţionale, încât să fie acoperit necesarul energetic pentru iarnă. În acest moment, depozitele de gaz metan ale ţării sunt 47% pline, ceea ce înseamnă că ţara noastră a acţionat mult mai repede decât calendarul pe care l-a stabilit Comisia Europeană pentru statele membre”, anunţa premierul într-o postare pe Facebook.

Obiectivul stabilit la nivel european este ca, până la 1 noiembrie, depozitele de gaz ale tuturor statelor membre să fie cel puţin 80% pline.

Printre cele mai costisitoare pachete de sprijin

Pe de altă parte, potrivit unei analize realizate de cotidianul economic Financial Times, România se află pe locul 5 în topul european al celor mai costisitoare pachete de măsuri de sprijin în fața scumpirilor la energie, raportat la Produsul Intern Brut (PIB).

Conform aceluiași studiu, România cheltuie 2,61% din PIB: măsuri care limitează creșterea prețurilor – 1,29% din PIB, sprijin țintit pentru gospodării – 0,57%, sprijin parțial-țintit sau uniformizat pentru gospodării – 0,41% , sprijn pentru firme, locuri de muncă, șomeri – 0,34% din PIB.

România este precedată doar de Grecia (3,79% din PIB), Bulgaria (3,05% din PIB), Bosnia și Herțegovina (2,8% din PIB) și Kosovo (2,67% din PIB).

Prețul gazelor a crescut în Europa

Între timp, prețul gazelor naturale pe platforma de tranzacționare ICE Futures a depășit 2350 de dolari pentru 1.000 mc. Prețul contractelor futures din septembrie pe hub-ul TTF din Olanda a crescut, la rândul lui, cu 7%, ajungând la 220,5 euro pentru 1 MWh, adică 2359 dolari pentru 1.000 mc la cursul de schimb actual. 

De precizat că, pe parcursul sesiunii de tranzacționare, creșterea cotațiilor s-a accelerat la 10,7%, iar prețul a depășit 228 de euro pe 1 MWh, adică 2439 de dolari pe o mie de metri cubi. Este pentru prima dată de la începutul lunii martie când prețul gazelor a trecut de 2.400 de dolari pentru 1.000 mc. Prețul gazului a crescut cu peste 360% în ultimul an.

Prețurile gazelor în Europa sunt în creștere pe fondul unei temperaturi anormal de ridicate în regiune. De mai multe săptămâni la rând, Europa se confruntă cu o vreme caniculară și secetoasă. Prin urmare, consumul de energie electrică pentru aerul condiționat a crescut brusc. În plus, nivelul foarte scăzut al apei în punctele cheie de pe râurile europene îngreunează transportul de motorină, cărbune și alte bunuri care sunt folosite și pentru funcționarea centralelor electrice, scrie Bloomberg.

Citește și Compensarea facturilor la energie. Adrian Vasilescu: ”Mesajul FMI a fost înțeles greșit”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.