Criza utilităților. Daraban (CCIR): Cum se făcea prețul la combustibil în 2008, când barilul era de 147 dolari

Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Sunt chestiuni inexplicabile
Sunt chestiuni inexplicabile
EXCLUSIV
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), a vorbit, în cadrul interviurilor DCnews, despre prețul barilului de petrol și despre criza pe care o traversăm. 

”Este criza utilităților care ne omoară sau ne înmoaie, dacă vreți. Este partea aceasta de preț al energiei, dar, din fericire pentru economia noastră, nu suntem singurii” care se confruntă cu o astfel de situație, a declarat Mihai Daraban. ”Mai ales având specificul economiei noastre se subcontractori, deci luăm foarte multe subansamble de la companiile din vest și le prelucrăm în România, având în vedere că și acolo prețurile la utilități sunt suficient de mari, hai să zicem că se compensează, oarecum, aceste creșteri”, a adăugat președintele CCIR. 

Chestiuni inexplicabile

Pe de altă parte, a continuat el, ”sunt multe chestiuni inexplicabile. Avem acum 105 dolari barilul de petrol, față de 147 de dolari în 2008. Și stau și mă gândesc cum se făcea prețul la combustibili în 2008 și cum se face astăzi. Repet, pornind de la niște date statistice foarte clare: adică 147 de dolari barilul în 2008 versus 105 dolari barilul acum”, a insistat Mihai Daraban. 

Dacă ni se întâmplă ceva, doar de rău

”Deci, sunt niște lucruri foarte greu de explicat. Probabil sunt specialiștii din Ministerul de Finanțe care sunt axați pe accize și pe taxe care ar trebui să explice cum se construiește aceste preț pornind, repet, de la prețul barilului de petrol. Pentru că ni se spune prin mass-media că suntem, oarecum, updatați vizavi de nivelul prețului mondial, dar, pe de altă parte, nu se întâmplă nimic. Sau dacă ni se întămplă, ni se întâmplă ceva rău, în nici un caz ceva bun”, a adăugat invitatul jurnalistului Val Vâlcu. 

Nu cred că ar fi o tragedie

”Aici sunt câteva probleme legate de prețul la energie care afectează economia. Nu aș fi așa de pesimist, pentru că la capabilitățile Uniunii Europene, așa cum au risipit foarte mulți bani pe diferite proiecte, precum POSDRU, care nu a fost doar în România, a fost și în alte țări, a construi șase terminale de gaze naturale lichefiate în sudul Europei nu ar fi o tragedie. Terminale care să fie conectate la rețeaua comunitară de gaze. Deci nu cred că ar fi o dramă, pentru că, în felul acesta, ai avea acces la gazul din Qatar, la gazul din Algeria, din Nigeria, din Statele Unite. Repet, nu înțeleg de ce nu se adoptă niște măsuri concrete, terminale de degazificare există, mai sunt proiecte, altele sunt deja făcute în multe zone ale lumii. Deci, după principiul roții și a apei calde, nu înțeleg de ce nu se stabilește un mare terminal LNG în Grecia, un altul în Muntenegru sau Albania, în Croația, Slovenia și așa mai departe. Un lucru care ar rezolva problema aceasta cu aprovizionarea cu gaze în perioada iernii și, mai ales, în acest context la războiului din Ucraina”, a spus Mihai Daraban.

Citește și Ce nu s-a spus despre Centrala nucleară de la Cernavodă

"De bine, de rău, am înțeles că a fost până la urmă declarată energie verde. Deci nu mai e așa o mare problemă. În schimb, energia nucleară, de exemplu, dacă vorbim de centrala de la Cernavodă, trebuie să spunem foarte clar lucruri care nu s-au spus în spațiul public. Reactoarele 1, 2, 3 și 4, concomitent la debite normale ale Dunării, nu vor funcționa niciodată. Tocmai din cauza acestei lipse a răcirii adecvate la centrală.

Ele acum, probabil în scurt timp o să aflăm că unul din ele va lua pauză (n.r. - din cele două reactoare funcţionale). Deci sunt niște probleme majore, dacă nu se face ceva cu Dunărea într-un sens sau altul. O să intrăm într-un colaps, inclusiv pe transporturi, inclusiv pe irigații, inclusiv pe centrala atomică de la Cernavodă", a declarat, la DC News TV, Mihai Daraban.

Secetă-Dunăre

"Uitați-vă că se arată la televizor tot timpul, mai ales în aceste zile, cu seceta. Trebuie să fim cu toții conştienți că apă este în Dunăre. Acum nu știu în ce măsură ne încălzește faptul că avem o Dunăre lată de nu știu câte sute de metri. Și, într-adevăr, la cum e ea acum, probabil se trece călare pe cal dintr-o parte în alta, calul ținând capul afară.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Atacurile cibernetice au devenit normă în spațiul digital din România
Supermarket. Freepik.com
Casă de schimb valutar / Foto: Oana Pavelescu
Factura. Freepik.com
Taxe / Foto: DCBusiness
Industrie. Foto: Pexels.com
Banca Națională a României

BNR: ROBOR a scăzut, însă IRCC a ajuns la o valoare record

Veşti bune pentru românii care au credite în lei...

Energia, călcâiul lui Ahile al Europei / Foto: Freepik
Foto: Pexels.com

Tinerii îngroaşă rândurile şomerilor

În trimestrul III al anului 2025, rata de ocupare a...

Wall Street. Foto: Freepik.com
Sediul Băncii Centrale Europene / Foto: BCE / Flickr
Foto: Freepik.com
Grecia
BVB
Diana Buzoianu
Banca Europeană de Investiții / Foto: BEI
Acces gratuit la apă potabilă în aeroporturile din România. Ce spune Ministerul Transporturilor - FOTO: Freepik@EyeEm
Se modifică modul de acordare a alocațiilor pentru copii
Angajați
TVA / Foto: Freepik.com
masini de lux - FOTO: Freepik@maxmamchurov
Transportul aerian de mărfuri în România, în creștere cu aproape 10% în primele 9 luni din 2025 - FOTO: Freepik@eaktopapps

Recordul absolut pentru piața românească de artă sacră

O icoană pictată de Nicolae Grigorescu în tinerețe a...

Bursa de la București

Bursa de la București urcă

Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat săptămâna aceasta creșteri importante

Covrigi. Foto: Freepik.com

Topul patiseriilor din România. Ce arată cifrele

Luca, Petru și Matei își împart piața patiseriilor.

București
Mai mulți angajați lucrează într-un birou / Foto: Freepik

ANAF. Reguli fiscale dure pentru multinaționale în 2026

Reguli noi, controale extinse și deduceri limitate:...


pixel