Cum a câștigat Japonia războiul cu traficul rutier

La noi în țară, pe lângă faptul că infrastructura rutieră este într-o stare deplorabilă se mai adaugă încă o problemă, stresul și telefoanele mobile.

Aproape toate țările dezvoltate au înregistrat o scădere a numărului de decese pe drumurile publice în ultimul deceniu însă România este o tristă campioană la acest capitol ocupând un rușinos loc întâi la decesele provocate de accidentele rutiere.

Japonia este o țară cunoscută pentru abordarea sa inovatoare a transportului. Pe cap de locuitor, Japonia a avut doar 2,24 decese la 100.000 de locuitori în timp ce în românia rata de este de 9,3 la 100.000 de locuitori, conform datelor publicate de Comisia Europeană.

Și drumurile japoneze devin și mai sigure. În 2021 în Japonia s-au înregistrat cele mai puține decese rutiere de când se înregistrează astfel de date în 1948. 

Este o schimbare destul de mare față de anii 1960, când o economie în plină expansiune și milioane de șoferi fără experiență au contribuit la cifrele anuale ale deceselor de șase ori mai mari. decât sunt astăzi. Atât de periculoase erau străzile națiunii, încât observatorii japonezi au numit fenomenul „Războiul Traficului”, observând că decesele anuale pe carosabil le depășeau pe cele din primul război chino-japonez din 1894-1895.

Japonia este acum o poveste de succes în domeniul siguranței traficului.

Calea ferată a salvat vieți

De la lansarea primului ”bullet-train” din lume, Shinkansen, în 1964, Japonia a devenit celebră pentru frecvența, fiabilitatea și viteza serviciului său feroviar. Trenurile interurbane sunt atât de rapide și de frecvente încât de multe ori mersul cu mașina nu are niciun sensm, până la 15 trenuri pe oră pleacă din Tokyo către Osaka, multe dintre ele parcurgând călătoria de peste 534 de km în mai puțin de două ore și jumătate. Într-o mașină, călătoria ar dura cel puțin șase ore.

Dincolo de Shinkansen, o rețea densă de linii feroviare suplimentare oferă conexiuni cu orașele și orașele japoneze.

„Dacă călătoriți cu familia pentru o distanță lungă cu Shinkansen, costul este mai mare decât folosirea unei mașini”, a spus Takashi Oguchi, profesor de inginerie la Universitatea din Tokyo. „Dar chiar și așa, mulți japonezi aleg să folosească trenul pentru că sistemul este extrem de bine pus la punct”.  În 2019, trenurile japoneze au parcur de 13 ori mai mulți kilometri decât trenurile de pasageri ale Amtrak (căile ferate americane).

Tranzitul feroviar în interiorul orașelor este la fel de impresionant. Orașele mai mici oferă și servicii excelente. Fukuoka, un oraș de 1,5 milioane în sud, are metrouri care circulă la fiecare câteva minute între gara principală a orașului și aeroport, ocălătorie durând doar minute.

Cu atât de multe trenuri, șofatul în Japonia devine mai degrabă o opțiune decât o necesitate. 

Serviciul feroviar japonez este, de asemenea, excepțional de sigur - faimosul Shinkansen neavând niciodată un accident fatal. Ademenind atât de mulți rezidenți să urce într-un tren în loc să se urce la volan, trenurile din Japonia salvează literalmente vieți.

Spune nu parcării pe stradă

Multor cartiere japoneze le lipsește ceva omniprezent în orașele occidentale, parcarea pe stradă.

În Japonia, proprietarii de automobile trebuie să obțină un shako shomei sho, sau „certificat de garaj”, care să arate că și-au asigurat un loc pentru depozitarea vehiculului peste noapte la reședința lor sau într-o parcare; să lași mașina pe stradă nu este o opțiune. Cheltuielile și necazul acestei cerințe acționează ca un factor de descurajare pentru deținerea de mașini și un stimulent pentru a călători prin alte moduri de transport.

Politica de interzicere a parcării îmbunătățește indirect siguranța pe stradă, împiedicând oamenii să cumpere mașini care altfel ar putea fi implicate în accidente. Mai mult, absența parcării pe stradă acționează ca o formă de siguranță sporind vizibilitatea șoferilor, pietonilor și bicicliștilor la intersecții.

Faceți loc pentru mini-mașini

Pentru cei care conduc, Japonia oferă vehicule adaptate adecvat vieții urbane: mașina kei, o clasă de vehicule considerabil mai mică și mai ușoară decât o mașină obișnuită pe care o găsim în occident. Reglementările limitează dimensiunea, puterea și viteza acestor micromașini.

Din punct de vedere al siguranței, mașinile Kei au multe de oferit în comparație cu masinile obișnuite. Greutatea lor ușoară generează mai puțină forță în cazul unei coliziuni, iar forma reduce unghiurile moarte ale șoferului. Cercetările sugerează că ocupanții lor sunt la fel de în siguranță ca și cei din interiorul vehiculelor de dimensiuni normale.

În ciuda avantajelor lor, mașinile kei sunt rar observate în afara Japoniei. 

Totuși, există semne că mașinile în miniatură ar putea găsi o bază de clienți în afara Japoniei. În urmă cu doi ani, producătorul francez Citroen a dezvăluit modelul Ami, un „cvadriciclu ușor” cu o viteză maximă de 45 km/h și un preț de 6.000 de euro. Orașenii francezi păreau intrigați și sute au fost vândute în prima zi. 

Construiți orașe sigure pentru copii

Cercetările susțin afirmația adesea citată că cetățenii japonezi tind să acorde prioritate binelui colectiv în detrimentul individual. Aplicată la siguranța rutieră, această orientare ar putea explica de ce campaniile japoneze de educație rutieră par să reducă accidentele acolo. Educația rutieră în România lipsește practic cu desăvârșire.

Cultura ar putea juca, de asemenea, un rol în frecvența cu care copiii mici japonezi călătoresc independent. Acest lucru a și foat prezentat într-un documentar în care copii japonezi de până la doi ani se confruntă cu provocări precum mersul pe jos la o piață și traversatul unui drum cu cinci benzi pe cont propriu. 

Dar cultura singură nu explică de ce copiii japonezi merg la școală sau fac lucruri pentru familie mult mai des decât cei din occident, infrastructura și reglementările joacă un rol enorm. Absența mașinilor parcate de-a lungul bordurilor sporește capacitatea copiilor de a vedea și de a fi văzuți în timpul mersului, iar limitele de viteză, care sunt de obicei de 40 de kilometri pe oră în zonele urbane și de 30 km/h pe străzile laterale. La astfel de viteze probabil că unii șoferi români ar face AVC de nervi.

Majoritatea străzilor urbane sunt atât de înguste încât șoferii păstrează în mod natural viteze mai mici. Și cu orașele atât de dense, mulți oameni de toate vârstele aleg să meargă pe jos – iar șoferii sunt obișnuiți să îi întâlnească.

Într-adevăr, aceste tipuri de străzi cu mașini parcate pe borduri sunt periculoase nu doar pentru copii ci și pentru orice adult. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.