Cum a reușit China să dezvolte arme care-i sperie chiar și pe americani

Cazul este doar cel mai recent dintr-o serie de operațiuni de spionaj conduse de Beijing, menite să fure secrete industriale și militare de la Statele Unite și de la aliații și partenerii lor, chiar de la Rusia - un furt care a permis armatei chineze să își dezvolte rapid arsenalele de arme sofisticate.

Un caz comun, un rezultat neobișnuit

Pe 5 noiembrie, un juriu federal l-a condamnat pe Yanjun Xu - director adjunct de divizie al celui de-al șaselea birou al Ministerului Securității Statului (MSS) din provincia Jiangsu, principala agenție de informații a Partidului Comunist Chinez - pentru "conspirație și tentativă de spionaj economic și furt de secrete comerciale". Ofițerul chinez de informații coordona o operațiune menită să pună mâna pe schițele unui ventilator compozit utilizat pentru motoarele de avion dezvoltate de General Electric Aviation, o tehnologie pe care nicio altă companie nu a reușit să o reproducă.

În 2017, David Zheng, un angajat al GE Aviation, a fost abordat, prin intermediul LinkedIn, platforma preferată de agențiile de informații chineze pentru a identifica ținte străine, inclusiv americani, de un profesor universitar chinez pentru a susține o prezentare la Universitatea de Aeronautică și Astronautică din Nanjing. Deși GE Aviation are reguli stricte în acest sens, David Zheng le-a ignorat și a călătorit în China fără a-și informa angajatorul. În timpul prezentării, laptopul lui David Zheng s-a defectat brusc, gazdele au sărit să dea o mână de ajutor, iar un student chinez a introdus un stick USB în computer - o încercare aparentă de a introduce programe malware sau de a copia hard disk-ul - și a "rezolvat" problema.

David Zheng, plătit cu 3.500 de dolari

După ce FBI a stabilit că David Zheng nu a predat în mod voluntar informații clasificate, angajatul GE Aviation a început să coopereze cu agenția pentru a-l prinde în plasă pe Yanjun Xu. Au reușit în 2018. Yanjun Xu a fost arestat în Belgia și a devenit primul ofițer de informații chinez extrădat în SUA. Potrivit FBI, Yanjun Xu a folosit din 2013 mai multe pseudonime pentru a contacta companii de aviație din SUA și din țări terțe și experți în domeniu. Îi invita în China sub pretexte academice, apoi îi atrăgea încet-încet în spionaj.

Citește și Cum s-au infiltrat comuniștii chinezi în școlile britanice de elită

Citește și China joacă murdar. De unde recrutează hackerii-spioni

Arestarea și condamnarea lui Yanjun Xu este unică și aruncă o lumină asupra unui conflict obscur în care Beijingul încearcă să smulgă supremația globală Statelor Unite prin orice mijloace posibile. Secretele militare nu sunt singura țintă. Principala agenție americană de contraspionaj estimează că Beijingul fură în fiecare an secrete economice în valoare de 200-600 de miliarde de dolari din SUA.

Alan Kohler, director adjunct al departamentului de contraspionaj din cadrul FBI, a declarat că acțiunile lui Yanjun Xu au fost o formă de "spionaj economic sponsorizat de stat". "Pentru cei care se îndoiesc de obiectivele reale ale Chinei, acest caz ar trebui să servească drept semnal de alarmă", a declarat Alan Kohler. "Ei fură tehnologie americană pentru economia și armata lor".

Pe măsură ce China caută cele mai avansate tehnologii disponibile, MSS folosește trei abordări complementare pentru a fura sau a obține în alt mod secrete militare și industriale. Este vorba, în primul rând de operațiuni tradiționale de recrutare, în al doilea, de folosirea agenților netradiționali, precum studenții sau cadre universitare, care nu sunt ofițeri de informații, dar au acces la materiale sensibile sau clasificate prin activitatea lor. În sfârșit, MSS folosește atacuri cibernetice pentru a fura cele mai sensibile și clasificate materiale industriale, personale, economice și militare din țări străine.

În conformitate cu Legea privind securitatea națională a Chinei, fiecare cetățean și companie chineză trebuie să coopereze cu Partidul Comunist Chinez în probleme de securitate națională. În practică, acest lucru înseamnă că societățile chineze care fac afaceri cu firme străine sunt obligate să împărtășească orice tehnologie sau informație pe care o dobândesc cu armata chineză sau cu serviciile de informații chineze. În mod similar, cercetătorii și studenții postuniversitari care lucrează la proiecte în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei sau matematicii sunt așteptați să împărtășească cercetările lor cu Beijing.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.