Cum își desfășoară China puternica flotă de pescuit în toate oceanele lumii

Pentru a-și satisface apetitul gargantuesc, China nu ezită să pescuiască de-a lungul și de-a latul oceanului mondial. În decurs de douăzeci de ani,  chinezii au construit cea mai mare flotă de pescuit de adâncime din lume, cu aproximativ 3 000 de nave. Dar, după ce aproape că au secătuit resursele piscicole din apropierea coastelor sale, aceste nave sunt acum desfășurate în toate oceanele, uneori la o scară mult mai mare decât țările în ale căror ape operează.

"Impactul se resimte tot mai intens din Oceanul Indian până în Pacificul de Sud, de pe coastele Africii până pe cele ale Americii de Sud, este o demonstrație a puterii economice a Chinei", scrie New York Times. Cotidianul american a strâns rutele navelor de pescuit chinezești în 2020 și 2021, folosind, în acest sens, datele transmise de acestea, reușind astfel să reconstituie pe o hartă interactivă mișcările acestei flote impresionante.

O metodă industrializată

Harta arată că pescarii chinezi se deplasează în număr mare spre Ecuador, Peru și până la coasta Argentinei, în Atlanticul de Sud, la o scară nemaiîntâlnită până acum. Navele-fabrică frigorifice se deplasează în mod regulat de la o flotă la alta, preluând încărcăturile și aducând proviziile necesare. Ceea ce înseamnă că navele nu trebuie să se întoarcă în porturi și pot pescui aproape continuu pe tot parcursul anului.

Iată cum a colonizat China apele bogate în pește din Galapagos. În vara anului 2020, aproape 300 de ambarcațiuni chinezești operau în jurul arhipelagului ecuadorian, adunând ... 99% din întreaga captură. În fiecare caz, ambarcațiunile se apropiau cât mai mult posibil de limitele apelor teritoriale ale Ecuadorului, "până în punctul în care mișcările navelor desenau uneori conturul zonei pe hartă", notează New York Times.

Protestele Ecuadorului

Exemplul Galapagos a atras atenția internațională asupra pescuitului industrial chinezesc. "Scara la care operează provoacă îngrijorare cu privire la daunele aduse economiilor locale și mediului, precum și la sustenabilitatea pescuitului de ton, calmar și alte specii", continuă ziarul.

Ecuadorul a protestat la Beijing în legătură cu cazul Galapagos: țara se teme că stocurile de pește din zonă se vor epuiza rapid, în timp ce pescarii locali se plâng de o concurență dezechilibrată. Guvernul chinez a fost de acord să facă unele concesii, introducând un moratoriu în anumite zone, angajându-se să limiteze dimensiunea flotei sale de pescuit de adâncime (dar nu să o reducă) și reducând subvențiile guvernamentale acordate companiilor sale de pescuit, multe dintre acestea fiind încă deținute sau controlate de stat.

În anul care s-a scurs de la proteste, "o mare parte din flota chineză s-a îndepărtat de zona economică exclusivă a Ecuadorului. Dar a continuat să pescuiască la fel de mult", conchide New York Times.

Citește și China câștigă milioane de dolari pe spinarea americanilor

Citește și Companiile europene se îndepărtează tot mai mult de China

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.