"Avem 22.580 de exportatori în România. Da? Primii 100 fac 51% din exportul României. În primii 100 sunt trei firme româneşti, în care una, din păcate, este în insolvenţă: Oltchim. Ne ducem mai departe, 500 de exportatori fac 74% din exportul României. Acolo găsim 58 de firme româneşti, din care 46 private, iar primii 1.000 (de exportatori - n. r.) fac 82% şi în primii 1.000 sunt 188 de firme româneşti din care 167 private. Sunt nişte cifre, repet, nu sunt ale noastre, ale Camerei de Comerţ, sunt cifrele instituţiilor statului pe care dânşii le au. Apărusem odată în spaţiul public că am vorbit despre ele şi Guvernul de atunci mi-a cerut baza de date şi le-am spus: 'Îmi pare rău, e a dumneavoastră toată, integral, dar trebuie să o analizaţi, nu să o interpretaţi, că nu suntem jurişti'. Analiză pe cifre, pentru că cifrele vorbesc de la sine. Cum stăm la comerţ exterior? Vă daţi seama, v-am spus clasamentul primilor 1.000. Brandul românesc nu prea există. Cu tot respectul pentru gemul de Topoloveni, nu putem să stăm şi să mergem la infinit cu gemul de Topoloveni. Avem nevoie de produse cu valoare adăugată semnificativă", a spus Mihai Daraban.

Potrivit acestuia, România trebuie să recunoască faptul că a devenit o economie de subcontractori, aşa cum sunt şi economiile ţărilor din regiune.

Mihai Daraban a făcut referire şi la Forumul celor trei mări şi a spus că s-a uitat la volumul de marfă exportat de porturile din ţările incluse în iniţiativa celor trei mări, iar acesta nu atinge nici măcar jumătate din volumul celui de la Rotterdam. Aceasta înseamnă că ţările respective nu exportă pe alte continente. Comerţul exterior al ţărilor din blocul estic este captiv, fiind angrenaje ale economiei vest-europene.

Conform cifrelor prezentate de Daraban, 72% din exporturile României se duc în ţările UE, iar în ţări din America Latină ajung 4-5 containere pe an.

"Cred că războiul competitivităţii şi inovării l-am pierdut. Cred că în durata noastră de viaţă biologică nu ne mai putem gândi eventual că sărim un loc în clasament în sus, dar să ni se spună şi nouă, de exemplu, pentru că trăim într-un stat, şi iar revin la alt clasament, pe ultimul loc la digitalizare administrativă, sunt baze de date care sunt ţinute la un secret desăvârşit. Încercăm să aflăm cei 75,6 miliarde de euro importate de România anul trecut în ce constă această cifră. Vrem să ştim şi noi un import pe brand. Să spunem, nu suntem la o televiziune naţională, cât este de exemplu din 75,6 miliarde în dreptul firmei Samsung. Că probabil dacă vedem 2-3 miliarde ne facem bagajul, ne ducem la Seul şi îi întrebăm ce vor de la viaţa noastră ca să ajungă să producă în România. Dar este, repet, o cifră ţinută la secret", a declarat Mihai Daraban.

El a menţionat că încearcă de patru ani să facă rost de această cifră şi, deşi a făcut cerere la INS şi Autoritatea Vamală "inclusiv cu antetul ministrului Meleşcanu, şi nici acesta nu a reuşit să o obţină, nici Ilan Laufer, nici Alexandru Petrescu şi nici în prezent Radu Oprea.

În opinia preşedintelui CCIR, importul este cel mai bun sondaj de opinie în rândul consumatorului şi nu există import pe stoc, aşa cum există producţie pe stoc.

"Dacă mai glumeam în spaţiul public, unii s-au supărat pe mine, că dacă vine Mercedes la Primăria Capitalei să ceară un teren pentru o fabrică lângă autostradă, utilităţi, cale ferată nu au decât două numere de telefon de apelat, Primăria, pe Gigi Becali sau Puiu Popoviciu. Pentru că la noi s-a retrocedat tot în România. Nu mai avem o ofertă cu care să venim către un potenţial investitor. Cred că şi trei metri dacă săpăm în faţa la ASE dăm de pământul altuia", a subliniat Daraban.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.