De ce s-au scumpit materialele de construcție. Tănase Stamule (PNL): ”Vă spun eu de ce”

Atâta timp cât nu avem, din păcate, o soluție la conflictul din Est, atâta timp cât avem o inflație de import uriașă, pentru că a scăzut producția generală de curent, a scăzut producția generală de materii prime, situația va rămâne complexă. 

Toată lumea întreabă de ce s-au scumpit materialele de construcție. ”Vă spun eu de ce. Pentru că în Ucraina și în Rusia se produceau se produceau fără certificate verzi, mult mai ieftin, acolo regulile de poluare este ca și cum nu ar exista, toți cumpărau ieftin de acolo și, automat, erau mult mai ieftine materialele de construcție. S-au blocat acele piețe și lumea a început să cumpere din Polonia, din Ungaria, din țările Uniunii Europene. Iar țările UE produc certificate verzi și, bineînțeles, pe alte salarii, cu mult mai multă grijă pentru mediul înconjurător. Și brusc totul s-a dublat, s-a triplat. 

La bitum, spre exemplu. Cele mai multe fabrici de bitum funcționează pe petrol rusesc. Care nu mai este. Până se reface tehnologia și așa mai departe, s-a dublat prețul bitumului. De aceea au fost și discuții de blocare a șantierelor: construcțorii au spus noi nu suntem bănci, noi nu plătim din buzunar. Trebuie să se actualizeze prețurile. 

Situația economică este foarte complexă și foarte dificilă în acestă perioadă, tocmai din cauza acestui conflict îl avem la estul României și din cauza întregului pachet bilateral de sancțiuni și un stat trebuie să reușească să treacă de această perioadă. Noi, ca stat, acesta este principalul obiectiv: cum facem să trecem încă un an, doi de această perioadă, păstrând, cât de cât, o coeziune socială. Pentru că, dacă ne întoarcem, iarăși, la rețeta din 2010 în care tăiem de la toată lumea și învrăjbim lumea...”, a spus Tănase Stamule, decanul Facultății de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).

Citește și Lumea în care trăim. Adrian Vasilescu: Criza energetică, rezultat a 49 de ani de urechi astupate

”Cred că este foarte important să facem o subliniere, și anume că toate aceste cifre ale ROBOR-ului, ale prețurilor, care sunt, desigur alarmante din multe puncte de vedere, sunt efectul, iar cauzele sunt în altă parte și, în primul rând, în istoria noastră. Pentru că ducem în spate, de câteva secole, poveri grele, de care nu am putut scăpa nici în 40 de ani de comunism, dar nici în cei 30 de ani de economie capitalistă. 

Dacă vrem să înțelegem exact aceste cifre, cred că trebuie să ne uităm într-un raport care se face trimestrial în România, îl face Institutul de Statistică, un raport care se referă la veniturile și cheltuielile din gospodăriile populației”, a spus Vasilescu la Antena3, înainte ca moderatoarea emisiunii Income, Mihaela Bîrzilă să-l întrerupă pentru a prezenta câteva date. 

Astfel, în precedenta criză, din 2008, aproape unul din trei români nu a mai putut să-și plătească ratele, au fost foarte multe credite neperformante. Care este situația în acest moment? 

”Stăm mult mai bine”, a răspuns consilierul guvernatorului BNR. ”Iar atunci nu era vorba de unul din trei români, pentru că numai 7 milioane de români aveau atunci acces la credite. Erau credite în derulare. Acum însă situația s-a schimbat, pentru că nu mai sunt 7 milioane de credite active, sunt numai două milioane. 2.100.000 ca să fiu exact. Iar pentru a înțelege lucrurile, trebuie să ne uităm acolo, în acel raport statistic la care m-am referit și unde vedem că în cheltuielile unei gospodării medii din România, investițiile reprezintă 0,3%. Asta este cauza. Dincolo sunt efectele”. 

Aproape 1.600.000 de români care au credite de nevoi personale, în condițiile în care rata de neperformanță la creditele de consum negarantate este de 16%, mai mare decât cea la creditele de consum garantate. ”Da, pentru că sunt negarantate. Dacă nu au garanții, oamenii își permit să mai întârzie cu plata ratelor. Cele garantate au o rată foarte mică”, a explicat Adrian Vasilescu. 

Întrebat câți români sunt, acum, în situația de a nu-și putea permite plata ratelor, având în vedere că sunt 350.000 de credite ipotecare, iar 32% dintre cei cu credite pentru locuințe au rate pe indicele ROBOR. Pe de altă parte, sunt 227.000 de credite pe Programul Noua Casă/Prima Casă. În cazul lor cât de gravă este situația? ”Situația nu este gravă în general, pentru că, dacă ne referim la totalul creditelor în derulare, active, numai 3,1% sunt cu rate întârziate, cu întârzieri de la o lună, la un an. 3,1% nu sunt mulți într-o statistică mergând pe comparație cu Uniunea Europeană și cu zona euro. Nu sunt mulți cei care sunt în întârziere”, a asigurat reprezentantul BNR. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.