"De săptămâna viitoare vor începe primele discuţii, cred, sper, în Coaliţie (pe proiectul de lege privind bugetul de stat, n.r.), dar aici Coaliţia de guvernare va hotărî. Din punctul meu de vedere, proiectul de lege privind bugetul de stat ar trebui să fie trimis la Parlament în cursul acestui an, pentru că sunt două realităţi. O realitate este cea legată de ajustarea Programului de convergenţă cu ţinta de deficit bugetar ajustată şi a doua realitate este cea a anului electoral 2024. Nu cred că ar fi foarte indicat ca, în 2024, să discutăm de aprobarea proiectului de lege privind bugetul de stat în condiţiile în care fiecare va dori să-şi lase amprenta asupra bugetului şi asupra alocărilor de fonduri pentru cheltuielile publice. Rostul nostru, al Ministerului de Finanţe, este să avem varianta de proiect de buget elaborată şi derulată conform tehnicilor bugetare pe care le parcurgem (...) Sper să ajungem într-o situaţie în care să ne permitem reajustarea Programului de convergenţă. Ce înseamnă acest lucru? România, pentru anul 2023, prin Programul de convergenţă, ar avea 3% din PIB deficit bugetar, iar în acest context ar trebui să reducem deficitul bugetar de la cât o fi la sfârşitul anului până la cei 3% din PIB", a spus Boloş.

Potrivit ministrului de resort, există discuţii pe tema reformelor pe care România şi le-a asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, una dintre acestea fiind reforma pensiilor generale, "care spune foarte clar despre reaşezarea şi indexarea pensiilor".

"Avem reforma salarizării unice, care, de asemenea, vorbeşte despre salariul egal la muncă egală şi ştim bine ce s-a întâmplat din punct de vedere al respectării acestui principiu în sectorul public. Şi eu cred în continuarea acestor reforme începute, fie că discutăm de cheltuielile publice ale statului, fie că discutăm de cheltuielile companiilor de stat. Încă mai este loc pentru ca măsurile să poată continua, încât statul român să ajungă şi modelul de finanţe al României să fie unul sănătos, în care investiţiile să fie cele care generează creşterea economică, şi nu consumul alimentat din datoria publică, care nu poate să ducă pe termen lung la ceva sustenabil şi România să intre într-un proces de însănătoşire a dezvoltării sale economice", a punctat Marcel Boloş.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.