Elena Mateescu: Anul agricol 2024–2025, printre cei mai secetoși din ultimul secol

România traversează un nou an agricol marcat de secetă accentuată, iar datele meteorologice confirmă o tendință alarmantă de degradare climatică pe termen lung. Directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a declarat în cadrul conferinței „Schimbările climatice și impactul în economie”, organizată de DC Media Group, că anul agricol 2024–2025 riscă să intre în topul celor mai secetoși ani din ultimul secol și jumătate.

„Am înregistrat, de la 1 septembrie 2024 până în prezent, o cantitate medie cumulată de precipitații de doar 500,7 litri pe metru pătrat. Este o valoare semnificativ mai mică decât cea înregistrată în perioada similară a anului agricol anterior, când s-au acumulat 534,7 litri pe metru pătrat”, a precizat Elena Mateescu. Diferența pare modestă la prima vedere, dar devine relevantă în contextul unei secete pedologice tot mai accentuate, ce afectează deja areale întinse din vestul, sudul și sud-estul țării.

Conform directorului ANM, anul agricol 2023–2024 s-a clasat deja pe locul cinci în topul celor mai secetoși ani din istoria observațiilor meteorologice din România, care încep în 1901. Iar dacă luna august a acestui an va aduce cantități apropiate de media climatologică – adică între 55 și 60 de litri pe metru pătrat – România va încheia actualul an agricol cu aproximativ 565 litri/mp, ceea ce ar însemna o poziționare aproape de topul negativ al celor mai secetoși ani agricoli din ultimele 13-14 decenii.

„Este o evoluție îngrijorătoare care impune o abordare urgentă în ceea ce privește măsurile de adaptare, mai ales în agricultură. Observăm o frecvență crescută a anilor secetoși: din anii 2000 încoace, avem 5–6 ani secetoși la fiecare deceniu. Aceasta este o realitate care trebuie asumată și tratată strategic, nu doar ca o excepție meteorologică”, a subliniat Elena Mateescu.

Experții avertizează că efectele secetei prelungite nu se reflectă doar în scăderea producției agricole, ci și în diminuarea resurselor de apă, creșterea riscului de incendii de vegetație, degradarea solului și accentuarea stresului hidric asupra ecosistemelor. În acest context, România are nevoie de politici coerente de adaptare climatică, investiții în irigații și un sistem de avertizare timpurie care să permită fermierilor și comunităților să se pregătească din timp pentru fenomenele extreme.

Conferința organizată de DC Media Group a reunit factori de decizie, specialiști și reprezentanți ai mediului de afaceri, în contextul în care schimbările climatice au devenit deja un factor economic major, cu impact direct asupra agriculturii, industriei și infrastructurii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.