Europa de Est s-a împrumutat triplu de la începutul războiului

Se distribuie subvenții pentru energie, se construiesc armate și refugiații sunt găzduiți, școlarizați și hrăniți.

Guvernele din Europa de Est au împrumutat deja aproape 32 de miliarde de dolari în acest an, o sumă triplă față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Și pentru prima dată în ultimii 12 ani, trei țări est-europene - Polonia (9 miliarde de dolari), România (6 miliarde de dolari) și Ungaria (5 miliarde de dolari) - se înregistrează printre primii cinci debitori de pe piețele emergente de pe piețele externe.

Momentul nu este grozav. A devenit mult mai scump să te împrumuți pe piețele de obligațiuni - chiar și pentru guvernele cu un rating ridicat, precum cele din Europa de Est - după ce băncile centrale din întreaga lume au majorat rapid ratele dobânzilor în ultimul an. Polonia, de exemplu, plătește o dobândă anuală de 5,5% pentru o nouă obligațiune pe 30 de ani. În 2021, aceeași obligațiune s-ar fi vândut cu mai puțin de 4%.

Acest tablou al dobânzilor în creștere nu va face decât să se adauge la deficitele bugetare care se umflă brusc în regiune și să pună și mai multă presiune asupra oficialilor din domeniul finanțelor. Mai mult, dacă invazia Rusiei în Ucraina se prelungește sau se intensifică, iar în întreaga regiune sunt necesare cheltuieli și mai mari finanțate prin îndatorare, investitorii străini s-ar putea să nu mai fie la fel de dispuși să absoarbă obligațiunile suplimentare care inundă piața.

Semnale proaste din partea investitorilor

Există semne că investitorii devin deja puțin reticenți. Obligațiunile în dolari ale Poloniei se tranzacționează acum la randamente similare cu cele ale unor țări considerate de mult timp ca fiind mai riscante: Filipine, Indonezia și Uruguay.

Serghei Dergachev, șeful departamentului de datorii corporative de pe piețele emergente de la Union Investment Privatfonds GmbH din Frankfurt, spune că, până acum, nu a detectat niciun cost suplimentar pe care investitorii să îl aplice obligațiunilor din regiune. Dar, spune el, "situația depinde foarte mult" de lucruri greu de prevăzut, cum ar fi evoluțiile de pe teren din Ucraina, ceea ce înseamnă că o deteriorare a condițiilor de finanțare "nu poate fi exclusă, din păcate".

Deficite în creștere

Deficitul bugetar al Europei de Est va crește la 4,3% din produsul intern brut al regiunii în acest an, de la 1,3% în 2021, potrivit estimărilor analiștilor de la Bloomberg.

"Războiul lovește deficitele fiscale din ambele părți", a declarat Daniel Wood, manager de portofoliu cu venit fix la William Blair International. "Scade creșterea, ceea ce reduce colectarea veniturilor pentru guvern, iar pe partea de cheltuieli a fost necesar ca guvernele să îi ajute pe cei care au fost loviți puternic de costul vieții".

Inflația calcă în picioare economiile est-europene

Pivotul către piețele de datorii de peste hotare vine în timp ce inflația face ravagii în economiile est-europene. Și aceasta a fost, de asemenea, parțial declanșată de război, care a întrerupt majoritatea fluxurilor energetice rusești către regiune. Inflația a crescut vertiginos până la aproximativ 20% în unele țări - niveluri nemaiîntâlnite de zeci de ani - și, la rândul său, a dus la creșterea ratelor locale ale dobânzilor chiar mai mult decât au urcat în SUA și în Europa de Vest. În Polonia, cea mai mare economie din regiune, obligațiunile pe 10 ani au acum un randament de 6%, de patru ori mai mare decât în urmă cu doar doi ani.
Dar vânzarea de obligațiuni străine ridică un risc cheie care nu există pe piața locală. Dacă monedele din regiune încep să se deprecieze în raport cu dolarul, așa cum s-a întâmplat periodic de-a lungul anilor, acest lucru va duce la creșterea costurilor de rambursare a datoriei pentru aceste guverne.

Solicitat să comenteze despre valul de emisiuni, Zoltan Kurali, șeful agenției de gestionare a datoriilor din Ungaria, a declarat că un "nivel plafonat" al datoriei în monedă străină este mai ieftin decât un împrumut în forinți. De asemenea, ajută la diversificarea bazei de investitori, deoarece "nu s-ar putea obține toată această finanțare pe o singură piață".

În cadrul planului său de finanțare, Polonia dispune de marjă de manevră pentru a se împrumuta în străinătate și de instrumente pentru a reduce costurile, dacă este necesar, a declarat Ministerul de Finanțe de la Varșovia prin e-mail. Pe termen lung, zlotul ar trebui să se aprecieze, având în vedere fundamentele economice ale țării, contribuind la reducerea poverii datoriei, a adăugat acesta. Ministerul de Finanțe din România nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.

Element de refinanțare

Vânzările pe piețele emergente de obligațiuni suverane în dolari și euro au scăzut anul trecut la 104 miliarde de dolari, cel mai puțin din 2013, arată datele compilate de Bloomberg. Din cele 32 de miliarde de dolari emise în acest an de Europa de Est, doar aproximativ 14 miliarde de dolari sunt necesare pentru refinanțare.

Valul de vânzări include un "element de refinanțare", deoarece piața s-a deschis după un an 2022 dificil, potrivit lui Zsolt Papp, manager senior de investiții la JPMorgan Asset Management. "A fost vorba mult mai mult despre momentul potrivit", a spus el. "Nu au mai fost pe piață de ceva timp, așa că știau că pot emite în condiții foarte favorabile".

Graba timpurie de a vinde obligațiuni străine în acest an semnalează faptul că vânzările ar trebui să încetinească în restul anului și acționează ca un "vânt tehnic de coadă" pe termen scurt pentru obligațiunile în dolari din regiune, au declarat analiștii ING Groep NV, inclusiv Frantisek Taborski.

ING a prezis că Ungaria se află într-o poziție "confortabilă" în care ar putea, dar nu are nevoie să apeleze din nou la piețele externe în 2023, în timp ce Polonia este în avans față de program. România ar fi avut probabil nevoie de o altă vânzare de datorie externă în acest an, a declarat ING săptămâna trecută.

Cathy Hepworth, șefa departamentului de datorii pe piețele emergente de la PGIM Fixed Income, a declarat că îi plac "selectiv" obligațiunile din regiune. Deoarece aceste guverne au vândut o mare parte din obligațiuni în acest an pe piața americană, în loc de piața euro, așa cum fac de obicei, a existat o cerere puternică din partea investitorilor de pe piețele emergente care își raportează randamentele la indici de obligațiuni denominate în dolari, a spus ea.

Datoria suverană din Europa de Est a depășit performanțele colegilor, condusă de randamentul de 8,1% al Serbiei în 2023, de 5,6% al României, de 4,1% al Ungariei și de 2,4% al Poloniei. Randamentul mediu al datoriei țărilor în curs de dezvoltare este de 1,4%, potrivit indicilor Bloomberg pentru obligațiuni în dolari.

Influența pieței de obligațiuni

Totuși, creșterea bruscă a ratelor dobânzilor la nivel mondial exercită deja presiuni asupra guvernelor din Ungaria și Polonia. Ademenite de posibilitatea de a debloca miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene, ambele țări au acceptat brusc în decembrie - după ani de intransigență - să abordeze preocupările legate de soliditatea democrațiilor lor. Discuțiile nu au progresat încă suficient pentru a debloca banii, ceea ce a determinat națiunile să apeleze la piața de obligațiuni pentru a obține banii.

Deteriorarea Poloniei are loc într-un an electoral - ceea ce ar putea alimenta mai multe cheltuieli. În plus, guvernul este împovărat de o grămadă tot mai mare de datorie publică extrabugetară, care va ajunge la 638 de miliarde de zloți (152 de miliarde de dolari) în 2026, potrivit propriilor previziuni.

"Conturile fiscale vor rămâne largi în acest an", a declarat Nafez Zouk, analist pentru datorii suverane pe piețele emergente la Aviva Investors din Londra. Regiunea face față consecințelor războiului prin "subvenționarea sau transferul de fonduri către gospodării, cum ar fi plafonarea energiei și a prețurilor. Acestea au avut un cost fiscal mare și va exista în continuare un deficit de finanțare în valută forte, deoarece accesul la fondurile UE este întârziat".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.