Conflictele, condițiile meteorologice extreme și șocurile economice au crescut anul trecut cu o cincime numărul persoanelor care se confruntă cu crize alimentare, ajungând la 193 de milioane, iar perspectivele se vor înrăutăți dacă nu se iau măsuri urgente „la scară largă", se arată în raportul Reţelei globale de combatere a crizelor alimentare.

Rețeaua, înființată de Națiunile Unite și Uniunea Europeană, arată în raportul său anual că insecuritatea alimentară aproape s-a dublat în cei șase ani din 2016, când a început să o monitorizeze, scrie Reuters.

„Perspectivele de viitor nu sunt bune. Dacă nu se fac mai multe pentru a sprijini comunitățile rurale, amploarea dezastrului în ceea ce privește foametea și pierderea mijloacelor de trai va fi îngrozitoare", se arată în raport: „este nevoie de o acțiune umanitară urgentă la scară masivă pentru a împiedica acest lucru să se întâmple".

50 de bani, subvenţie la carburant. Adrian Negrescu: Suntem în zona lui "să fie bine, ca să nu fie rău"

Definită ca orice lipsă de hrană care amenință viețile, mijloacele de trai sau ambele, insecuritatea alimentară acută la nivel de criză sau mai rău a crescut cu 40 de milioane de persoane sau 20% anul trecut.

Mai mult, invazia Rusiei în Ucraina - ambele țări fiind mari producători de alimente - prezintă riscuri serioase pentru securitatea alimentară globală, în special în țările aflate în criză alimentară, inclusiv Afganistan, Etiopia, Haiti, Somalia, Sudanul de Sud, Siria și Yemen.

În 2021, Somalia a primit peste 90% din grâul său din Rusia și Ucraina, Republica Democrată Congo a primit 80%, în timp ce Madagascar a importat 70% din alimentele de bază din cele două țări.

„Țările care se confruntă deja cu niveluri ridicate de foamete acută sunt deosebit de vulnerabile din cauza dependenței lor ridicate de importurile de alimente și a vulnerabilității la șocurile globale ale prețurilor alimentelor", se arată în raport.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News