Economia germană trece traversează o serie de turbulențe care ar trebui să o împingă spre recesiune în 2023. Germania ar fi astfel singura mare țară industrială care și-ar vedea economia contractată. Temerile legate de declinul economic umbresc deschiderea anului școlar, punând sub presiune guvernul cancelarului Olaf Scholz. Mai ales că, în cadrul coaliției, nu toți sunt de acord cu măsurile preconizate de șeful Executivului federal. 

Ce nu merge bine?

Economia germană trece printr-un gol de aer. A stagnat între aprilie și iunie, după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, potrivit cifrelor finale publicate vineri. Când exporturile și industria tușesc, întreaga Germanie răcește. Or, acești doi piloni ai "made in Germany" sunt deosebit de sensibili la creșterea prețurilor, a ratelor dobânzilor și la dificultățile economiei chineze.

"Aproximativ 50% din PIB-ul nostru provine din exporturi. Exporturile ne-au îmbogățit (...), dar când economia mondială slăbește, Germania primește o lovitură mai puternică decât ceilalți", a explicat ministrul pentru Economiei, Robert Habeck, pentru săptămânalul Die Zeit. China, unde redresarea este lentă, este cel mai mare partener comercial al Germaniei.

La aceasta se adaugă șocul energetic suferit de companiile germane, care obișnuiau să cumpere gaz rusesc ieftin, înlocuit, după izbucnirea războiului din Ucraina, de furnizori mai scumpi.

Ce dezbate guvernul?

O combinație inedită formată de o majoritate social-democrată asociată cu Verzii, care dețin portofoliul Economiei, și cu liberalii, care se ocupă de Finanțe; coaliția germană își etalează divergențele de opinie. 

Robert Habeck pledează pentru înghețarea prețurilor la electricitate pentru industriile cele mai energofage până în 2030, prin subvenționarea cheltuielilor acestora. Măsura, estimată de ministru la 20 de miliarde de euro, ar avea ca scop menținerea competitivității unor sectoare precum chimia și metalurgia, oferind, totodată, timpul necesar pentru ca energia solară și eoliană să prindă puteri, să dobândească amploare.

"Nu se pune problema de a interveni direct pe piață prin acordarea de subvenții", a replicat ministrul liberal de finanțe Christian Lindner. Spre deosebire de mulți dintre aleșii partidului său, Olaf Scholz se opune și el unui sistem care ar crea "efectul unei mori de vânt". Christian Lindner mizează pe reduceri de taxe pentru întreprinderi.

Dar un pachet de reduceri de taxe în valoare de peste șase miliarde de euro pe care guvernul trebuia să îl adopte săptămâna trecută a fost blocat în Consiliul de Miniștri de un ministru ecologist. "Din nou, coaliția este la un pas de a se rupe! Ce început prost după vacanța de vară!", a fulminat tabloidul Bild.

Ce recomandă economiștii?

"Problema Germaniei nu este ciclică, ci structurală", spune Marcel Fratzscher, șeful institutului economic DIW Berlin. Germania are nevoie de un "program de transformare pe termen lung, cu o ofensivă a investițiilor, o debirocratizare extinsă și o consolidare a sistemelor sociale", explică el în detaliu într-o analiză publicată în această vară.

Diagnosticul este larg împărtășit: incertitudinea privind costul energiei pe termen mediu, reglementările greoaie, lipsa forței de muncă calificate și digitalizarea lentă frânează întreprinderile din prima economie europeană.

De asemenea, toată lumea este de acord: "Reducerile de taxe sau programele tradiționale de stimulare economică nu sunt rezonabile în această situație", potrivit economistului Sébastien Dullien, care are o viziune social-democrată.

Cât de gravă este situația?

Germania este ca un om de 40 de ani care s-a bucurat de succes o lungă perioadă de timp, dar caare acum trebuie să se reorienteze din punct de vedere profesional", susține Clemens Fuest, de la institutul economic Ifo.

Dificil, dar nu imposibil, este de părere economistul Holger Schmieding de la Berenberg. Spre deosebire de perioada 1995-2002, când Germania era descrisă și ca fiind bolnavul Europei, "mulți actori din guvern și din opoziție sunt acum de acord, cel puțin în termeni generali, cu privire la necesitatea unor schimbări majore".

De asemenea, spre deosebire de anii 2000, țara se află într-o situație de ocupare aproape deplină a forței de muncă.

Olaf Scholz respinge retorica Casandrelor. "Nu trebuie să facem tabloul și mai sumbru, nu trebuie să creăm artificial o criză", a spus el, amintind că gigantul american al semiconductorilor Intel a ales Germania pentru o investiție gigantică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.