Gripa spaniolă. Cauzele uimitoare care au dus la izbucnirea epidemiei

Cercetătorii cred că anomaliile climatice de-a lungul frontului de vest din Europa, care au înregistrat unele condiții meteorologice neobișnuite, cu torente de ploaie și temperaturi scăzute au amplificat - sau poate chiar au provocat - celebra pandemie de gripă.

Cercetarea condusă de omul de știință și istoric al climei Alexander More este publicată în GeoHealth.

Ipoteza debutului pandemiei sugerează că temperaturile excepțional de reci din respectiva perioadă au modificat comportamentul migrator al rațelor, despre care se știe că sunt purtătoare ale virusul H1N1.

Soldații desfășurați pe frontul din vest au suferit foarte mult din cauza climatului dur din acea perioadă, cu ploi neîncetate și frig insuportabil, în special la bătăliile de la Verdun, Somme și Passchendaele.

Focul constant al artilerie a transformat peisajele naturale în pustu și ploile ulterioare au transformat aceste pământuri nenorocite în mocirle periculoase. Soldații aveau adesea nevoie de o mână de la un coleg compatriot pentru a se desprinde din noroaie dar nu toți au găsit așa ceva. Veteranul canadian George Peakes își amintește că „mulți bărbați răniți au alunecat în găurile lăsate de obuze și ar fi fost înecați sau sufocați de noroiul care umplea groapa”.

Soldații nu-și puteau menține picioarele uscate și calitatea vieții în tranșee era destul de proastă în tranșee. degerăturile, neuropatiile și gangrenele erau frecvente.

Coronavirusul și soarele. Lecția învățată în urmă cu 100 de ani

Condițiile meteo nu au fost singura cauză

Pentru a-și desfășura studiul, echipa a extras probe de gheață din Alpii europeni, cu care au reconstituit condițiile climatice din 1914 până în 1919. Apoi, și-au comparat datele cu ratele de mortalitate din Europa și cu relatările istorice despre ploile torențiale menționate anterior. Au descoperit că iernile din 1915, 1916 și 1918 au fost deosebit de dure.

Lucrarea spune: „Datele prezentate aici arată că anomaliile meteorologice extreme arată că au existat influxuri neobișnuit de puternice de aer rece marin din Atlanticul de Nord, în principal între 1915 și 1919, rezultând precipitații neobișnuit de puternice care au exacerbat mortalitatea totală în întreaga Europă ".

În plus, autorii sugerează că condițiile meteorologice neobișnuite ar fi putut determina rațele sălbatice să rămână în loc să migreze în Rusia așa cum fac de obicei. Studiul remarcă faptul că rațele sălbatice sunt un mediu înfloritor pentru gripa aviară H1N1. Și fiindcă s-au stabilit în jurul așezărilor civile și al taberelor militare, au avut ocazia de a interacționa mai mult cu animalele domesticite, iar materia lor fecală a avut șanse mai mari de a-și găsi drumul în surse de apă. Amintiți-vă ploile torențiale, ei bine, cel mai probabil au ajutat la agravarea problemei contaminării apei.

Cu toate acestea, autorii observă că această teorie legată de prezența rațelor ar trebui tatată cu prudență, deoarece este foarte speculativă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.