Guvernul Franței începe taxarea bogaților și marilor companii pentru a reduce deficitul bugetar

Barnier, numit în funcție luna trecută, se confruntă cu sarcina dificilă de a astupa o gaură uriașă în finanțele publice, într-un moment în care fragmentarea parlamentului și luptele interne din guvernul său minoritar vor face dificilă adoptarea reformelor.

Credibilitatea Franței în fața partenerilor săi din Uniunea Europeană și pe piețele financiare este în joc după creșterea costurilor sale de împrumut.

„Adevărata sabie a lui Damocles care atârnă deasupra noastră este datoria noastră financiară colosală”, a declarat Barnier în fața parlamentarilor în timp ce prezenta planurile politice ale guvernului său, ignorând huiduielile din partea partidului de extremă stânga France Unbowed. Deficitul bugetar al Franței ne slăbește puterea în Europa, a adăugat el.

Potrivit ziarului Le Parisien, Barnier lua în considerare creșteri de taxe care ar aduce între 15 până la 18 miliarde de euro bugetului francez.

Acestea ar include 8 miliarde de euro suplimentare prin impozite pe corporații și impunerea unei taxe suplimentare de 3 miliarde de euro pe companiile energetice și răscumpărările de acțiuni.

Planurile includ, de asemenea, creșterea impozitului pe venit pentru persoanele cu venituri mari pentru a aduce aproximativ 3 miliarde de euro și creșterea taxelor pe electricitate pentru alte 3 miliarde de euro, a declarat Le Parisien, fără a cita surse.

Ministrul bugetului, Laurent Saint-Martin, a declarat săptămâna trecută că gaura din finanțele publice a fost mai gravă decât se aștepta, deficitul bugetar riscând să depășească 6% din PIB, cu mult peste nivelul de 5,1% estimat de guvernul anterior în primăvară.

Barnier a declarat că va reduce deficitul la 5% din PIB până la sfârșitul anului 2025, dar va trebui să amâne data limită pentru atingerea obiectivului comun de deficit de 3% al zonei euro de la 2027 la 2029.

În plus, datoria publică a franței a atins, în al doilea trimestru din 2024, suma de 3,23 trilioane de euro, adică 112% din PIB. 

Reforme în parlamentul francez

Barnier, un conservator, a fost numit în funcție de președintele Emmanuel Macron la aproape două luni după ce alegerile anticipate au dus la formarea unui parlament uninominal. Pentru moment, guvernul său format din miniștrii de centru și conservatori beneficiază de sprijinul tacit al Reuniunii Naționale, partidul de extremă dreaptă și depinde de acesta.

O alianță de stânga a câștigat majoritatea locurilor în alegeri, dar fără să obțină o majoritate absolută.

Parlamentarii France Unbowed, care spun că votul a fost „furat” și că ar trebui să existe un prim-ministru de stânga, și-au fluturat cărțile de alegător în momentul în care Barnier a început să vorbească și l-au strigat frecvent în timpul discursului său.

Printre planurile politice pe care le-a prezentat în linii mari, el a declarat că este deschis la modificări „rezonabile și corecte” ale sistemului de pensii - o reformă-cheie a lui Macron, care a fost promulgată în 2023 în ciuda protestelor la nivel național.

Abordând preocupările persistente legate de costul vieții, Barnier a anunțat o creștere cu 2% a salariului minim.

Franța va continua, de asemenea, investițiile în sectorul energiei nucleare, inclusiv noi reactoare EPR, a spus el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.