În România, există o meserie care te poate duce direct la puşcărie

O lege a lobby-ului este unul dintre angajamentele clare din programul de guvernare. Aceasta a fost cerută în special de mediul de afaceri, dar este mai mult decât necesară, spun politicienii, în condiţiile în care unele dintre cele mai grele dosare ale DNA, din punct de vedere al notorietăţii persoanelor acuzate, au ca acuzaţii: traficul de influenţă. Pentru că, da, în România zilelelor noastre lobby este adesea confundat cu trafic de influenţă.

O spune răspicat chiar preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cel care, împreună cu ALDE au depus la Senat un proiect de lege privind transparența în domeniul lobby-ului. Asta după ce, luni, ministerul pentru mediul de afaceri a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență în acest sens. Cele două texte sunt aproape identice, existând o diferență în ceea ce privește interdicția pentru demnitari și funcționari publici de a face lobby pe perioada mandatului.

'E un proiect care a fost adus în discuţie la un moment dat la nivelul Parlamentului. Din câte ştim, există în Parlament în momentul acesta două-trei proiecte care zac prin sertarele diferitelor comisii. Varujan Vosganian, împreună cu colegii noştri şi cu sprijinul unor specialişti în drept, îşi propune să definitiveze un proiect care îşi propune să permită reglementarea acestei activităţi, după liberele practici din lumea democratică, în aşa fel încât să nu mai existe posibilitatea ca cei care fac activităţi de lobby să fie acuzaţi de trafic de influenţă. Acest lucru nu înseamnă că traficul de influenţă ar trebuie să fie dezincriminat, nu. Vrem să reglementăm aceste activităţi, să dăm un cadru legal (...) astfel încât interesele publice, interesele private să poată să fie promovate în mod civilizat prin dezbatere, prin discuţii, fără să existe tot timpul suspiciuni care pot să ducă tot timpul la ideea unor acte de corupţie', a afirmat Tăriceanu .

Potrivit celor două proiecte, activitatea de lobby este definită astfel: “orice contact organizat și structurat cu reprezentanți publici pentru exercitarea unei influențe în interesul unui client precum și activitățile întreprinse în sprijinul sau susținerea unor astfel de contacte”

Prin urmare, lege sau ordonanţă, proiectul Guvernului sau cel al ALDE, fie ce-o fi, dar să fie. O spune şi mediul de afaceri. Dar şi politicienii la unison.

Ce nu spune mai  nimeni în această perioadă este că, desi nu avem un  cadru legislativ , în momenclatorul meseriilor din România CAEN, la poziţia 243220 apare "specialist în lobby". Şi nu de azi de ieri, ci de ani  buni. Este ca şi cum am spune specialist în prostitutie, însă legea pentru permiterea prostiţutiei nu există. Mai pe scurt, exista specialist în lobby, însă legea nu există, urmează. Sigur OUG sau legea  ar trebui să consemneze acest aspect, pentru că aşa cum este legal activitatea trebuie să înceapă la momentul legiferării.  Şi nu doar meseria există, ci şi asociaţii de lobbyşti, chiar din 2010. Şi chiar un registru al lobbyştilor. În lipsa unui cadru legal, s-ar spune că cei care fac lobby acum, pot fi cu uşurinţă acuzaţi de trafic de influenţă, cei doi termini fiind similari, într-o largă accepţiune. Deşi în realitate nu au nimic în comun.

Confuzia este şi  mai mare,  când Asociația Registrul Român de Lobby (ARRL), afirmă că activitatea sa are atât recunoaștere legală, cât și judecătorească.

“Recunoașterea legalității acestei activități este dată de O.M.F.P.S. 1832/2011, ordin prin care se aprobă Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) și unde la poziția 243220 apare ca fiind recunoscută și atestată legal activitatea de “specialist în activitatea de lobby” . Recunoașterea judecătorească a acestei activități este dată de hotărârea unei instanțe judecătorești prin care se aprobă constituirea și înființarea unei asociații a societăților și profesioniștilor în lobby, respectiv Asociația Registrul Român de Lobby”

Reprezentanţii legali ai acestei structure încurajează înscrierea într-un Registru de Transparență a Activităților de Lobby și Advocacy, ”o replică a Registrului de Transparență comun al Parlamentului European și Comisiei Europene”.

Sigur, este interesant de văzut, pe unde au făcut lobby specialiştii noştri în lobby, fără de lege. Cum s-au prezentat şi mai ales ce cuprinde acel registru al lobbyştilor. Sigur nu sunt nume sonore, că altfel erau de  multă vreme pe la DNA. Tot de văzut este cum a ajuns o meserie nereglementată de lege în momenclator.  Printre toate aceste întrebări, mă mir că politicienii noştri nu s-au înscris şi ei în registrul cu pricina. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.