În timp ce Europa luptă să reducă datoriile, Suedia are alte planuri
Autor: Simona Haiduc
Data actualizării:
Data publicării:
Stockholm / FOTO: Freepik
Stockholm / FOTO: Freepik
Din acest punct de vedere sunt, practic, două lumi diferite, rezultat al modului în care, cele două părți, și-au gestionat finanțele, de-a lungul timpului. O lecție care merită învățată.

În timp ce mare parte din Europa se află în fața unor decizii dificile legate de amploarea tăierilor bugetare pentru reducerea datoriilor acumulate de-a lungul timpului, Suedia are o cu totul altă dilemă: cum să folosească puterea finanțelor sale publice pentru a face față viitoarelor provocări, a căror ”siluetă” se conturează deja. 

Pentru că decenii de politici echilibrate și prudente au lăsat Suedia cu finanțe publice invidiate de tot continentul, stârnind dezbateri privind relaxarea acelor reguli bugetare stricte care au salvat, practic, țara după criza financiară națională de la începutul anilor 1990.

La acea vreme, guvernul a redus cheltuielile cu aproximativ 8% din PIB și a majorat taxele după bula imobiliară. Dintr-un foc au fost tăiate 200.000 de locuri de muncă în sectorul public, iar economia s-a contractat trei ani la rând. O lecție amară învățată temeinic de toți miniștri de finanțe și care au ținut în frâu banii țării, astfel încât Suedia se întreabă acum dacă nu este cazul să mai slăbească strânsoarea curelei.

Suedia are o datorie de circa 30% din PIB, în condițiile în care în Europa media este de aproape 90%. Nu este de mirare, prin urmare, că devin tot mai multe apelurile în favoarea renunțării la tranziția spre o industrie verde, eforturi care ar putea fi frânate, dacă nu chiar reduse la zero în primul rând de lipsa de electricitate curată. În plus, Suedia ar trebuie să rezolve alte probleme, precum cea a locuințelor sau a stării deplorabile a căilor ferate. 

„Dacă nu o facem acum, nimic nu ne va împiedica, pe viitor, să urcăm în fruntea dezvoltării industriale ecologice. Dar acum este imposibil”, a declarat Fredrik Lundh Sammeli, un parlamentar al opoziției social-democrate. ”Dacă nu ne punem la punct prioritățile, industria noastră va avea de suferit, noi toți vom avea de suferit”, a continuat el. 

O comisie guvernamentală, al cărei raport este așteptat în această toamnă, studiază posibilitatea relaxării obiectivului actual de excedent bugetar, stabilit la 0,33% din PIB, pentru a elibera lichidități suplimentare. Însuși Fondul Monetar Internațional, susținător al rigidității bugetare, a declarat în raportul său din martie că o „ușoară abatere” de la ținta excedentului ar răspunde nevoilor de investiții publice și ale cheltuielilor sociale.

O parte din investițiile private de 19 miliarde de dolari în  nordul îndepărtat al Suediei - suficient pentru a crește PIB-ul cu 2 până la 3% - este amenințată dacă guvernul nu eliberează 60 până la 80 de miliarde de coroane pentru infrastructură. 

Alte priorități se îngrămădesc

Iar acesta este doar un aspect. FMI a spus că este nevoie de mai mulți bani pentru educație, formare, integrare și pentru a rezolva problema locuințelor din Suedia. Bugetul apărării va crește după aderarea la NATO. Mai mult, pe măsură ce vor da roade noile măsuri anti-corupție, Suedia va avea nevoie de mii de noi locuri în închisori. 

Vicepremierul Ebba Busch a propus un deficit de aproximativ 0,5% până când datoria va ajunge la aproximativ 45% din PIB, ceea ce ar crește bugetul cu 50 de miliarde de coroane pe an. Potrivit unui raport recent comandat de guvern, datoria ar putea ajunge la 50% din PIB.

„Acest lucru ne-ar oferi în continuare o marjă mare de siguranță dacă ar fi să ne aflăm într-o criză profundă”, a spus Lars Calmfors, profesor de economie la Universitatea din Stockholm și unul dintre autorii raportului.

Dar discuțiile continuă, pentru că, la nivelul factorilor de decizie, nu toți sunt de acord cu această modalitate de abordare. Unii preferă o creștere a taxelor, alții o reducere a impozitelor pe venit, însoțită de o reformă în domeniul prestațiilor sociale. ”Sunt și cei care susțin că Suedia trebuie să aibă un deficit pe termen lung. Ceea ce ar însemna că vom lăsa datoriile noastre generațiilor viitoare. Și nu mi se pare corect”, a declarat, spre exemplu, ministrul suedez al Finanțelor, Elisabeth Svantesson. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Toate firmele, obligate să accepte plata cu cardul

Începând cu 16 iunie, Legea 406/2023 impune firmelor,...

Revolut se pregătește să vândă multe acțiuni, înainte de IPO

Compania are în vedere să vândă acțiunile, în valoare de...

Noi beneficiari ai normei de hrană. Modificare a OG 26/1994

A fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru...

Dan Vardie: "Mașinile diesel nu mai au viitor"

Dan Vardie, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi...


pixel