Încrederea în economie se prăbușește! Inflație, taxe și pericol de rating „junk”

"În aşteptarea majorării taxării şi/sau reducerii ratingului României, indicatorul de încredere a scăzut puternic. Nivelul actual indică un risc foarte crescut de recesiune. Iar posibila recesiune se suprapune cu o majorare a ratei inflaţiei cauzate de majorarea taxelor indirecte. O combinaţie extrem de nefericită cauzată de politica fiscală puternic pro-ciclică din ultimii ani", a explicat Codirlaşu, într-un comunicat transmis joi.

Sondajul realizat lunar de Asociaţia CFA România, prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică din ţară, a conţinut şi o întrebare suplimentară referitoare la anticipaţiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor ("junk"). Astfel, conform rezultatelor, 88% dintre participanţi anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor (în creştere faţă de exerciţiul anterior), în timp ce 11% anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor ("junk"), în scădere semnificativă faţă de exerciţiul anterior.

Potrivit CFA România, spre comparaţie, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la "neutru" la "negativ", în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat.

În aceste condiţii, Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut puternic în luna iunie, cu 14,9 puncte, până la valoarea de 29,9 puncte. Această situaţie a fost cauzată de scăderea puternică a ambelor componente ale indicatorului. Astfel, componenta de anticipaţii s-a redus cu 16 puncte, până la valoarea de 25, în timp ce componenta de condiţii curente a scăzut cu 12,8 puncte, până la valoarea de 39,7 - nivel compatibil cu o situaţie de recesiune.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă şi a atins nivelul de 5,35%. Comunicatul menţionează, însă, că sondajul a fost realizat în ultima săptămână a lunii iunie, înainte de finalizarea pachetului fiscal, în condiţiile în care mesajele autorităţilor publice sugerau menţinerea cotei standard de TVA la nivelul de 19%.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 82% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, nefiind înregistrată nicio opinie de apreciere. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0961 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,1453 lei pentru un euro.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 52% dintre participanţi anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 35% anticipează o scădere. De asemenea, 65% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 35% că sunt corect evaluate.

Estimările privind deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 au scăzut uşor comparativ cu exerciţiul anterior, la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,5% din PIB.

Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează într-o uşoară scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 0,9%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 60% în următoarele 12 luni.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 14 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente, referitoare la mediul de afaceri şi piaţă muncii, şi la anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.

Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociaţia CFA România este una dintre cele peste 160 de societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, Asociaţia CFA România are peste 265 de membri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.