India Europei. Când vom atinge VÂRFUL DECESELOR de COVID

Potrivit site-ului Covid19.healthdata.org, proiecțiile privind numărul de decese zilnice sunt deosebit de îngrijorătoare, vârful deceselor fiind așteptat pentru mijlocul lunii noiembrie, atunci când ar putea să se înregistreze o medie zilnică de aproximativ 600 de decese.

Sistemul sanitar românesc este deja aproape să plesnească, iar o creștere a numărului de infectări va fi o adevărată dramă națională. Chiar ministrul interimar al sănătății, Cseke Attila, recunoaște că România nu a ajuns încă în vârful valului pandemiei de COVID-19 şi nu se află nici măcar pe platou, iar presiunea pe sistemul sanitar este "uriaşă".

Italia, în cea mai neagră perioadă a pandemiei, a avut aproximativ 800 de decese zilnice la 60 de milioane de locuitori. Țara nostră va ajunge aproape la același număr de morți, având un sistem sanitar la un nivel cu mult sub cel al Italiei. 

Decese de la începutul pandemiei: Comparație România (roșu) - Italia (albastru). Sursa: covid19.healthdata.org

Doar în luna octombrie, până la data de 20 octombrie, au avut loc aproape 14% din cele 43 de mii de decese din România.

Pe 20 octombrie au fost 

Cauzele sunt, evident, rata scăzută de vaccinare, ”încurajată” din toate părțile:  de la guvernanți care au preferat să țină congresul național cu 5 mii de participanți în plin val 4, până la unii doctori care descurajează populația să se vaccineze, apelând la tot soiul de teorii ale conspirației.

Nr. deceselor zilnice/1 milion de locuitori

Rata de vaccinare

Toate prognozele au fost depășite

"Una din variante a fost aceea de a ajunge la un anumit platou cândva la mijlocul lunii octombrie, cealaltă ne spunea mai încolo, peste câteva săptămâni. Vedem că nu am ajuns la acest platou, din păcate, în mijlocul lunii octombrie şi trebuie să înţelegem că fiecare dintre noi poate contribui în sens pozitiv sau mai puţin pozitiv la această chestiune. Vedem (...) în statele occidentale ce se întâmplă şi se întâmplă în principal (...) pentru că rata de vaccinare este foarte ridicată. Este simplu, este logic, virusul acesta nu mai are unde să circule, numărul de persoane nevaccinate este semnificativ mai mic decât cel al persoanelor vaccinate, nu are unde, microbiologic sau ştiinţific, să circule acest virus. Problema României, care va rămâne o problemă, din păcate, probabil şi după trecerea acestui val patru, este că, dacă rata de vaccinare nu creşte până la 60, dar mai bine 70% cel puţin, atunci noi vom fi expuşi în continuare, pentru că avem (...) populaţie în care acest virus poate circula şi ne expunem şi la alte valori posibile", a susţinut Cseke Attila.

Pe 19 octombrie a fost înregistrat un număr de 574 de decese la pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 au fost raportate de către INSP în ultimele 24 de ore, din care 13 anterioare intervalului de referinţă, a anunţat marţi Grupul de Comunicare Strategică.

Citește și: Marțea NEAGRĂ. Suntem aproape de o catastrofă umanitară. Numărul deceselor a EXPLODAT

Dintre cele 574 decese, 5 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30 - 39 de ani, 26 la categoria de vârstă 40 - 49 de ani, 60 la categoria de vârstă 50 - 59 de ani, 141 la categoria de vârstă 60 - 69 de ani, 197 la categoria de vârstă 70 - 79 ani şi 145 la categoria de vârstă peste 80 ani.

518 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 46 de pacienţi decedaţi nu au înregistrat boli asociate, iar pentru zece pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

Din totalul de 574 de pacienţi decedaţi, 528 erau nevaccinaţi şi 46 vaccinaţi.

Cei 46 de pacienţi decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între 40 şi 80 de ani. 43 dintre pacienţii decedaţi vaccinaţi prezentau comorbidităţi, iar pentru trei pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.